Problema nu este daca pleaca Liviu Dragnea. Problema e cine vine in loc

Sunt convins ca, daca s-ar fi remarcat in PSD o personalitate credibila si dornica sa faca din partidul social-democratilor ceea ce a fost candva si chiar mai mult decat atat, Liviu Dragnea n-ar fi fost astazi decat un neplacut subiect de aduceri aminte.

Asemenea personalitati exista, fara indoiala, intr-un partid mare si puternic, precum PSD, dar ele nu se afirma si nu le simtim prezenta, in conditiile in care liderul suprem a facut tot posibilul sa se inconjoare numai cu mediocritati si sfertodocti, tocmai pentru ca nimeni altul sa nu-i fie concurent si sa nu-l poate pune in umbra lui.

Tinand in preajma un Valcov, o Olguta Vasilescu, o Carmen Dan, o Shhaideh, un Codrin Stefanescu si chiar o Vasilica-Viorica, domnul Dragnea nu-si doreste probabil nimic altceva decat ce-si dorea un cunoscut maresal din istorie, cand rostea: "pot dormi linistit, cu capul pe genunchii generalilor mei".

Poate nu simte murmurul care face valuri in partid, poate il subestimeaza, poate se supraestimeaza pe sine insusi. Se vede de la distanta ca steaua sa nu mai este demult la zenit, iar pericolul nu mai vine de la dusmanii care-l pandesc de dupa colt, ci chiar de la prietenii, care se aduna, mai discret sau mai putin discret, intrebandu-se: cum scapam de el?

Este pecetluita din acelasi motiv pentru care s-a prabusit Nicolae Ceausescu: nemultumirea se generalizase. Nu atat in partid, unde profitorii isi aparau interesul, nu atat in Securitate, unde cu totii isi aparau pielea, nu atat printre elitele comuniste, ingrijorate sa nu-si piarda privilegiile, cat in randul celor multi, care nu mai suportau sa indure foamea si frigul.

Astazi nu foamea si frigul sunt de nesuportat pentru romani, ci minciuna si duplicitatea. Inflatia loveste in buzunar, dar ni se spune ca s-au marit salariile; scolile si spitalele sunt inca insalubre, dar ni se spune ca au primit bani la rectificarea bugetara; rozatoarele si insectele au invadat orasele, dar primarii fac stadioane; suntem in topul saraciei europene, copiii nostri se culca flamanzi, am ajuns campionii exodului de specialisti, pensiile sunt cele mai mici de pe continent si numai programul de guvernare este perfect.

Ne aflam in acel moment electrizant cand multimea simte ca s-a umplut paharul, protesteaza, cauta furioasa vinovatul si, deodata, ii vine sa puna punctul pe "i": capul lui Motoc!

Dar nu numai multimea. Elitele sociale, mediile academice si universitare, oamenii de cultura se pronunta pentru plecarea lui Dragnea. Repede.

Dar tot elitele, tot multimea, tot inteleptii tarii stiu ca numai plecarea nu este de ajuns, daca nu apare in loc altcineva, unul a carui prezenta sa fie garantie ca n-am picat din lac in put.

De unde sa scoatem acea personalitate de seama, acel nume respectat in partid, cunoscut in public si apreciat de partenerii nostri euro-atlantici, acel Deus ex Machina strict necesar, dar neremarcat pana acum printre noi?

Politica anti-concurentiala a domnului Dragnea si-a dat roadele, nu exista asa ceva la orizont. Nimeni nu s-a facut remarcat la protestele din iarna 2017 si vara 2018, nicio personalitate de seama nu s-a aratat dornica de a indrepta raul facut tarii in ultimii ani de catre camarila dragnista.

Dar daca nu s-a remarcat inca nimeni, poate n-a dorit sa preia mostenirea dezastruoasa a lui "daddy". Ceea ce nu inseamna ca evenimentele nu ar putea impinge pe cineva spre varf, la momentul oportun, iar opinia publica nu pregeta inca de pe acum sa-si expuna ipotezele, banuielile, presupunerile si chiar sa faca sugestii.

Ca numitor comun, niciuna dintre persoanele vizate nu are condamnari, dosar penal, nu este banuita de afaceri ilicite, de nepotism si alte racile ale politicienilor de la butoanele tarii.

Nu mi se pare deloc lipsita de atractie ideea ca doamna Ecaterina Andronescu si-ar putea gasi locul la varful PSD. Partidul ar avea ocazia sa contrabalanseze situatia actuala, cu lideri precari, cu mediocrul Dragnea si submediocrii sai tovarasi de drum, alegand sa fie condus de o personalitate afirmata si cu prestigiu.

Doamna Andronescu este cunoscuta in mediile academice si universitare ale tarii, respectata in lumea politica si apreciata de multi romani pentru stilul delicat, dar ferm, in care abordeaza problemele sensibile. Este mai mult decat semnificativa hotararea cu care isi redacta scrisoarea din august catre partid:

"Se poate compara acest guvern cu guvernele anterioare ale PSD-ului? Se poate compara acest guvern cu guvernele Vacaroiu, Nastase sau Ponta? Nu, in niciun caz".

Dar numele Ecaterinei Andronescu nu este singurul care se vehiculeaza ca potential inlocuitor al lu "daddy". Scrisoarea Gabrielei Firea mi se pare convingatoare, desi este scrisa intr-un alt diapazon.

Gabriela Firea declara ferm si fara echivoc ca nu tinteste nici fotoliul dlui Dragnea si nici macar pe cel de la Cotroceni. Visul de aur al domniei sale este primaria si numai primaria. Dar visul nu si-l poate indeplini din cauza aceluiasi Dragnea care ii sta in cale, ii impiedica initiativele, a dus partidul la prabusirea in sondaje si a carui demisie o cere fatis, fara a sugera pe cineva in loc.

Acest din urma amanunt ii face pe unii sa creada ca dnei Firea, aflata aproape de culmea unei cariere fulminante - de la prezentatoare TV la vicepresedintele partidului de guvernamant - i se par deocamdata prea acri strugurii din gard si ca, daca ar pleca Dragnea, strugurii ar deveni dintr-o data mai dulci.

Tot mai des observ ca se vehiculeaza numele lui Mihai Tudose. Fara indoiala, il recomanda experienta de la Palatul Victoria, modul energic cum a actionat atunci, faptul ca nu i-a fost teama s-o atace frontal pe favorita lui Dragnea, Carmen Dan, dar si modul sau de a pune problema: ori ea, ori eu.

Domnul Tudose nu s-a prea bucurat de simpatia publicului cat a fost prim ministru (sondajele erau slabe), dar a devenit simpatic si atragator de cand, iesind de la guvernare, pare ca s-ar apropia de pozitia contestatarelor Firea si Andronescu.

Fireste, sansele domnului Tudose de a ajunge la varful partidului nu depind de logica lucrurilor, nici de meritele sale, ci numai de sustinerea colegilor, dupa ce eventual Dragnea va fi indepartat si daca intre timp nu apare un nume mai "tare".

In ultima veme apar personalitati greu de descifrat daca il mai sustin pe Dragnea sau nu. Niculae Badalau a fost tocmai ales in fruntea organizatiei Giurgiu, fara indoiala cu sustinerea lui Dragnea. L-a sustinut stiindu-l prieten bun sau il sustine ca "sa-i mai inchida gura"? This is the question!

Nu este de neglijat prestatia in partid a domnului Paul Stanescu, care n-a redactat scrisori in stilul "dizident", dar este omniprezent in politica. In plus, este autorul unei recente declaratii perverse, susceptibile la multe interpretari:

"Daca ar fi sa aleg intre un coleg, o persoana, un prieten si PSD, as alege PSD" Ce trebuie inteles de aici? Ca intre PSD si prietenul Dragnea, ar alege PSD? Ca ar alege PSD in fata oricaruia altul, din afara partidului? Altceva? Numai dl Paul Stanescu stie ce a vrut sa spuna, dar nici nu-mi vine sa cred ca, la nivelul domniei sale, a vorbit degeaba, ca proasta-n targ.

Nu-mi scapa faptul ca, in luna mai, dl Marian Oprisan, baron de Vrancea, declara: "Nu am candidat in anul 2015 la congres pentru ca am spus foarte clar ca nu candidez pentru ca am un dosar, e dosarul meu, nu este dosarul partidului.

De data asta, pentru ca am demonstrat intregii natiuni ca sunt nevinovat si ca nu am nicio legatura cu ceea ce mi-au fost aduse ca si acuzatii (sic!), va spun cat se poate de clar ca eu candidez la o functie de conducere in PSD".

Inteleg de aici ca, in cazul cand se va convoca un Congres - si este foare probabil sa se convoace, - dl Oprisan se inscrie inca de pe acuma in cursa contra Dragnea. Sansele depind bineineles si de ceilalti eventuali amatori.

Dar rezolvarea prin Congres este o solutie pe termen lung, eventual mediu, iar fundatura in care a intrat Romania condusa de Dragnea cere solutie imediata.

Presa comenteaza ca, pentru imediat, aripa anti-Dragnea din PSD prevede ca dna Viorica Dancila sa devina presedinte interimar al PSD, pana la organizarea unui nou congres. Asa cadere din lac in put nici nu s-a mai vazut.

Ar fi recunoasterea tacita a falosului partid majoritar ca, decat sa fie condus de Dragnea, prefera sa nu-l conduca nimeni.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...