Ziare.com

Cine sunt judecatorii si procurorii profitori din razboiul anti-justitie pornit de PSD. La polul opus - magistratii care au suferit mult

de Laurentiu Sirbu
Duminica, 31 Ianuarie 2021, ora 22:15

   

Cine sunt judecatorii si procurorii profitori din razboiul anti-justitie pornit de PSD. La polul opus - magistratii care au suferit mult
Revocarea Laurei Codruta Kovesi din fruntea DNA, condamnarea Romaniei la CEDO in acest caz si nenumaratele episoade in care Liviu Dragnea a incercat sa scape de dosarul penal sunt momentele care vor ramane in memoria colectiva din ceea ce a insemnat razboiul impotriva justitiei dus de guvernarea PSD-ALDE.

Dincolo de aceste episoade, si dincolo de politicienii si alte VIP-uri care au avut de castigat de pe urma politicilor in justitie ale guvernarii PSD-ALDE, gasim o serie de nume importante din magistratura, aflate in pozitii cheie, care au sustinut deschis si au sprijinit ceea ce presa a numit "razboiul impotriva justitiei". Alaturi de aceste personaje, au existat printre magistrati si un numar de voci importante care au facut o opozitie activa modificarilor urmarite in Justitie, opozitie care in acel context a echivalant cu un final de cariera, asa cum este cazul fostei sefe a Inaltei Curti, Cristina Tarcea, sau a fostului procuror general, Augustin Lazar.


Laura Kovesi, de la sefia DNA la conducerea Parchetului European




Miercuri, 27 ianuarie, Inalta Curte a stabilit ca procurorii Sectiei Speciale au termen pana la data de 1 aprilie sa finalizeze dosarul in care fosta sefa DNA este acuzata de luare de mita si abuz in serviciu. Acesta este ultimul episod in lunga saga ce a avut-o in rolul central pe Laura Codruta Kovesi, totul in contextul modificarilor in justitie orchestrate de guvernarea condusa de Liviu Dragnea.

Totul incepe in seara zilei de 31 ianuarie 2017, atunci cand Guvernul Grindeanu, avandu-l ca ministru al Justitiei pe Florin Iordache, anunta adoptarea deja celebrei OUG 13 prin care erau aduse o serie de modificari Codurilor penale, inclusiv dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu, infractiune ce ii era imputata chiar liderului PSD, Liviu Dragnea, in dosarul angajarilor fictive. Adoptarea ordonantei in miez de noapte suprinde pe toata lumea, inclusiv pe sefa DNA care, dupa cum avea sa declare ulterior, la acea ora redacta un punct de vedere cu privire la prevederile ordonantei.

"In timp ce scriam cu alti doi colegi, un alt coleg ne-a spus: Uitati-va la televizor. Am vazut titlul Breaking News: Ordonanta privind modificarea codurilor a fost adoptata. Am crezut ca jurnalistul nu a inteles corect. Am schimbat postul si am constatat ca, intr-adevar, ordonanta fusese adoptata", a spus Kovesi.

Sub presiunea zecilor de mii de oameni ce au iesit in strada in semn de protest ordonanta avea sa fie abrogata ulterior printr-o noua ordonanta de urgenta, insa procurorii DNA aveau sa deschida un dosar penal cu privire la modul in care a fost adoptata OUG 13. Presedintele Senatului de la acea vreme, Calin Popescu Tariceanu, avea sa se declare "extrem de preocupat" de ancheta procurorilor, catalogand-o drept "o imixtiune nepermisa in activitatea guvernului".

Mai mult, acesta sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la existenta unui conflict de natura constitutionala si, cateva zile mai tarziu, CCR avea sa dea una din multele decizii prin care solutiona sesizarile venite din partea Parlamentului sau Guvernului in defavoarea Ministerului Public. Curtea condusa de Valer Dorneanu, fostul deputat PSD, decidea ca prin ancheta deschisa de DNA "s-a incalcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferarii". Dosarul este clasat, in ciuda faptului ca procurorii aveau deja indicii cu privire la mai multe posibile ilegalitati comise in adoptarea OUG 13, precum faptul ca un document oficial al Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul (MRP) care putea impiedica adoptarea ordonantei a fost distrus, un altul a fost sustras, iar in condica de predare-primire de la cabinetul ministrului Justitiei au fost facute "mentiuni nereale".

Un an mai tarziu, in 22 februarie 2018, noul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, anunta decizia de revocare a Laurei Codruta Kovesi din fruntea DNA dupa ce citit in fata jurnalistilor un raport de evaluare in care erau amestecate acuzatii privind deciziile CCR, ancheta DNA in cazul OUG 13, "comportamentul autoritar al sefei DNA" dar si declaratiile Laurei Kovesi in presa internationala in care sustinea ca "se teme de desfiintarea DNA".

CSM avizeaza negativ raportul de evaluare al minsitrului Toader iar presedintele Iohannis se declara neconvins de argumentele invocate de acesta din urma. Si acest episod este transat de catre CCR care, la finalul lunii mai, 2018, decide ca seful statului este obligat sa semneze decretul de revocare din functie a sefei DNA. In luna iulie Laura Kovesi este revocata de la sefia DNA.

"Nu am nicio garantie ca noul sef DNA nu va fi din statul paralel. Trebuie sa functioneze domnia legii. Marea problema e teroarea, nesiguranta. A aparut aceasta revocare, dar ce se intampla cu cei care au aplicat protocoalele", a fost atunci reactia liderului PSD, Liviu Dragnea.

PSD si Liviu Dragnea nu scapa la Laura Kovesi




Speranta unei iesiri din scena a Laurei Kovesi, dorita de liderii guvernarii PSD-ALDE, se naruie la inceputul anului 2019, atunci cand fosta sefa DNA isi anunta candidatura pentru functia de procuror-sef al nou infiintatului Parchet European. In scurt timp, nou infiintata Sectie pentru investigare a infractiunilor din Justitie (SIIJ) anunta deschiderea unui dosar penal pe numele Laurei Kovesi acuzata de luare de mita si abuz in serviciu intr-un dosar privind aducerea in tara a fugarului Nicolae Popa, dosar ce avea la baza denuntul fostului deputat PSD, Sebastian Ghita, si el fugar din tara si cu cinci dosare deschise pe numele lui de catre DNA. In fapt, Kovesi este audiata si ii este impus control judiciar chiar in momentul in care trebuia sa se prezinte la Bruxelles la una din audierile din cadrul Parlamentului European.

"Disperarea unora ca voi putea ocupa acea functie (de procuror-sef european, n.red.) a ajuns la anumite cote si din acest motiv, nu mai am voie sa vorbesc cu presa. (...) Se stia ca sunt intalniri pentru negocieri. (Ii deranjez - n.red) Pe cei care nu-si doresc acest lucru (...) toti cei care vor sa fure linistiti in aceasta tara, care vor ca procurorii sa stea la birou si, daca se poate, sa investigheze fapte marunte, sa nu mai investigheze fapte de coruptie, sa nu mai recupereze prejudicii", a spus atunci Kovesi.

Dosarul Sectiei Speciale este facut praf de Inalta Curte care decide anularea controlului judiciar, aratand ca nu sunt indeplinite masurile necesare inceperii urmaririi penale, ca masura nu este motivata si ca, mai mult, obligatia de a nu vorbi cu presa nici macar nu este prevazuta de lege.

Este momentul in care liderii europeni vorbesc de un dosar motivat politic, insa sefa CSM, Lia Savonea, unul din magistratii ce au sustinu discret masurile din Justitie, avea sa declare ca liderii europeni care o apara pe Kovesi afecteaza independenta justitiei.

Spre finalul anului 2019 Kovesi este numita la sefia noii institutii europene, asta in ciuda eforturilor Guvernului Dancila de a opri acest lucru, in ciuda scrisorilor lui Tudorel Toader publicate in presa internationala.

In luna mai a anului 2020 vine si lovitura finala in aceasta saga, atunci cand CEDO decide ca decizia CCR prin care fostei sefe DNA i-au fost incalcate mai multe drepturi in procesul de revocare. Judecatorii CEDO fac praf motivarea Curtii Constitutionale conduse de Valer Dorneanu, subliniid ca astfel CCR i-a acordat ministrului Justitiei o putere discretionara de a revoca un procuror sef dar si faptul ca argumentele revocarii ignorau dreptul acesteia la exprimare.

CEDO stabileste ca opiniile pe care le-am exprimat public cu privire la modificari legislative sau independenta justitiei nu pot constitui motiv pentru sanctionarea unui magistrat. (...) CEDO motiveaza ca revocarea din functia de procuror sef a avut un "efect de descurajare", in sensul ca "ar fi trebuit sa ii descurajeze nu numai pe aceasta, ci si pe alti procurori si judecatori ca pe viitor sa participe la dezbateri publice cu privire la reformele legislative care afecteaza sistemul judiciar si, in general, cu privire la aspecte legate de independenta sistemului judiciar", a declarat fosta sefa DNA dupa anuntul deciziei judecatorilor europeni.


Gherghe Stan, de la Inspectia Judiciara la Curtea Constitutionala




Gheorghe Stan este fara indoiala personajul care a avut cel mai mult de castigat de pe urma anilor de guvernare PSD-ALDE, unde, din pozitia de sef-adjunct al Inspectiei Judiciare, una din institutiile cheie care au facut jocurile lui Liviu Dragnea, a ajuns judecator la CCR.

"Ceea ce il recomanda pe candidatul din partea PSD la Camera Deputatilor, pentru functia de judecator la CCR, pare a fi doar calitatea de sef de sectie speciala, care stim ce a facut in ultimul timp - a cerut dosarul Tel Drum. Asadar, din punctul nostru de vedere, calitatea principala care i-a conferit aceasta posibilitate de a deveni judecator la CCR este obedienta", declara deputatul USR Stelian Ion dupa audierea lui Gheorghe Stan.

Acesta este absolvent al unei facultati particulare din Iasi, urmand apoi un master la frecventa redusa unde si-a obtinut diploma dupa trei ani, cand activa deja ca procuror in cadrul IJ. Mandatul sau la conducerea Sectiei Speciale s-a remarcat prin retragerea apelurilor in doua dosare importante, in care erau vizati fostii parlamentari PSD, Sebastian Ghita si Viorel Hrebenciuc in dosarul Romsilva, dosar cu un prejudiciu de peste 300 de milioane de euro.

In final, pentru numirea in functia de judecator CCR nu a mai contat nici bilantul dezastruos al Sectiei Speciale, nici modul in care au fost retrase apelurile in cele doua dosare grele, nici faptul ca datele publice prezentate de acesta au fost false - ba mai mult, fostul sef al SIIJ a cerut CSM-ului ca sa-i pastreze postul de procuror dupa incheierea mandatului de 9 ani de la CCR.

Doar ultima dintre aceste dorinte nu i-a fost indeplinita acestuia.


Adina Florea, procurorul dorit in fruntea DNA




Poate ca numele niciunui alt magistrat nu a ajuns sa fie sinonim cu guvernarea PSD-ALDE asa cum a ajuns procuroarea Adina Florea. Propusa initial la sefia DNA de catre ministrul Tudorel Toader, functie pentru care avea sa fie refuzata de catre seful statului de nu mai putin de trei ori, Adina Florea a parut a fi solutia pentru sefia Sectiei Speciale in contextul plecarii lui Gheorghe Stan al CCR. Nici aceasta numire nu avea sa se intample dupa ce, sedintele CSM de validare a numirii acesteia, aveau sa fie blocate de nu mai putin de 11 ori la rand.

In scurta perioada in care Adina Florea a ajuns in atentia opiniei publice, numele ei este legat de un numar impresionant de scandaluri. Incepand cu modul in care ministrul Tudorel Toader o anunta ca propunerea sa pentru sefia DNA si suspiciunile privind complicitatea acesteia in cazul publicarii de catre Darius Valcov a protocolului secret SRI - Parchetul General pana la rechizitoriile in dosarele Laurei Kovesi si fostilor procurori DNA Ploiesti si terminand cu dosarul penal in care era vizat Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene.

De altfel, imediat dupa nominalizarea acesteia de catre Tudorel Toader pentru a prelua conducerea DNA, procurorii CSM dau unul din cele mai distrugatoare avize negative. Referitor la aptitudinile manageriale necesare functiei pentru care Adina Florea a candidat, Sectia pentru procurori din CSM a remarcat, cu ocazia interviului, "o rezistenta scazuta la stres, o capacitate de analiza si de sinteza redusa, precum si anumite sincope in raportarea sa la anumite valori, precum onestitatea si impartialitatea, atribute indispensabile personalitatii managerului".

Potrivit Sectiei, aceasta face confuzii referitoare la notiunea de independenta si "nu a demonstrat o constientizare adecvata a diferentei si interdependentei dintre principiul independendei procurorului si cel al subordonarii ierarhice".

Procurorii dau ca exemplu afirmatia Adinei Florea potrivit careia "Eu nu am fost niciodata procuror independent, lucrez in Ministerul Public".

"Confuzia doamnei procuror este cu atat mai grava cu cat denota o atitudine ideatica submisiva, care nu este congruenta cu calitatile necesare persoanei ce va detine cea mai inalta functie de la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie", mai arata Sectia de procurori a CSM, care subliniaza ca "transmiterea unui mesaj public ce denota existenta unor factori externi cu posibile influente decizionale, poate genera un impact negativ asupra increderii justitiei".

In ceea ce priveste rechizitoriile din dosarul Laurei Kovesi, acolo unde judecatorii ICCJ subliniaza lipsa unor probe obiective sau lipsa argumentelor pentru impunerea masurii controlului judiciar, sau cel in care era vizat fostul procuror DNA, Alfred Savu, unde este remarcata din nou "incalcarea prevederilor legale, a dreptului la aparare al inculpatului sau chiar o necunoastere a legii" - Sectia pentru procurori din CSM a dispus in 12 ianuarie sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la posibila savarsire de catre procuroarea Adina Florea a mai multor erori cu rea credinta.

Dincolo de ceea ce pare a fi strict un esec profesional, trecerea de la Parchetul de pe langa Tribunal Constanta, acolo unde castiga 70.000 de lei in anul 2018, la PICCJ si procuror SIIJ in anul urmator a echivalat cu o triplare a veniturilor personale. Astfel, in anul 2019, Adina Florea a castigat suma de 220.748 de lei, ceea ce echivaleaza cu 4.000 de euro lunar.

Cristina Tarcea si Augustin Lazar, magistratii ce s-au opus modificarilor in Justitie




In luna februarie a anului trecut Cristina Tarcea, fosta sefa a Curtii Supreme, a iesit la pensie dupa ce anterior renuntase sa mai candideze la un nou mandat. "In calitate de presedinte al Inaltei Curti din pacate trebuie sa relationezi cu persoane din afara sistemului de justitie. Ce am vazut m-a facut sa-mi doresc sa traiesc printre oameni obisnuiti, cu foarte mult bun simt, cu foarte multa onestitate si mai putina imaginatie", a spus Tarcea atunci cand a anuntat ca nu va mai candida la un nou mandat in fruntea Instantei Supreme.

Decizia venea in contextul in care un nou mandat in fruntea ICCJ devenise putin probabil dupa ce PSD-ul modificase legea 304/2004 astfel incat presedintele Inaltei Curti nu mai era numit de seful statului ci de judecatorii din CSM. Iar in acel moment Sectia pentru judecatori a CSM era controlata de catre Lia Savonea, judecatoare cu care Tarcea avusese mai multe conflicte deschise pe tema modificarilor legilor justitiei.

De altfel, Cristina Tarcea era una din vocile cele mai inalte ce criticau deschis atacul asupra justitiei mai ales in contextul in care Inalta Curte devenise tinta fostului lider PSD, Liviu Dragnea. In momentul in care procesul lui a intrat in faza de apel a fost declansat intreg scandalul intai cu modul de formare al completelor de cinci iar apoi cu privire la completele de trei nespecializate pe fapte de coruptie.

Concret, PSD-ul condus de Dragnea modificase legile justitiei astfel incat completele de cinci sa nu mai fie conduse de presedintele sau vice-presedintele ICCJ ci ca toti membri sa fie trasi la sorti. Parlamentarii PSD nu inclusesera insa si normele tranzitorii de punere in practica a legii, astfel ca, in mijlocul anului cand completele de cinci erau deja formate, conducerea ICCJ decide ca legea se aplica la urmatoarea formare a a acestor complete. Cum unul din scopurile lui Liviu Dragnea era sa scape de judecatorul Iulian Dragomir, vice-presedintele Curtii, considerat un judecator dur, intreaga situatie ajunge pe masa CCR, careia i se cere inca o data sa solutioneze acest conflict.

Dupa decizia CCR in favoarea guvernului, Cristinei Tarcea i se cere revocarea de catre Lia Savonea, Tariceanu, atunci presedintele Senatului, astazi inculpat in doua dosare penale, o ataca direct, numind-o "personaj pentru care drepturile omului sunt un moft", iar Inspectia Judiciara demareaza o serie de cercetari disciplinare fata de aceasta.

Seria de atacuri asupra Inaltei Curti este catalogata de Tarcea drept "o imixtiune inacceptabila in actul de justitie", concluzie la care ajunge si raportul GRECO din 2019, unde se afirma ca "modificarile legilor justitiei si deciziile Curtii Constitutionale reprezinta o potentiala amenintare la adresa independentei magistratilor".

"Justitia din Romania face parte din marea familie a justitiei europene, iar cei ce nu respecta sau nu pot intelege valorile europene nu au caderea sa se pretinda reformatori. Ar trebui macar sa taca!", avea sa declare Tarcea dupa publicarea raportului GRECO.




Un scenariu similar avea sa se intample si in cazul procurorului general Augustin Lazar, un alt inalt magistrat ce a criticat constant modificarile din justitie din acei ani. Si in cazul lui Tudorel Toader a cerut revocarea, dupa un raport de evaluare similar cu cel din cazul Kovesi. In final Augustin Lazar s-a pensionat dupa ce ministrul Toader nu l-a considerat potrivit pentru un nou mandat, asta si in contextul in care, anuntul unei noi candidaturi a starnit un imens scandal mediatic cu privire la rolul pe care l-a avut Lazar cand, ca tanar procuror, a facut parte din comisia de liberare a unor detinuti inchisi pe criterii politice.

Dupa pensionare, Augustin Lazar avea sa declare: "A fost momentul critic, cand un foarte mare numar de functionari publici au primit condamnari si-au exercitat influenta politica pentru ca aceste texte ale conflictului de interese si abuzului in serviciu, de care ei erau vizati in administrarea banului public - ca totul pleca de la drenarea banului public de la buget catre firmele lor private -, sa fie modificate.

Si atunci s-a creat un grup de reflectiune pentru reajustarea legislatiei.

Lucrurile pe care le vedem astazi nu s-au produs intamplator si nu s-au produs dintr-o data. Acele persoane au vizat textele care sunt de reajustat si s-au ocupat de ele, cu toata agitatia si dezbaterea publica aferenta, apoi au facut o planificare de actiune cu mai multe variante pe ce domenii sa actioneze in asa fel incat sa ajunga la rezultatele pe care si le doresc".


Lucian Netejoru, seful IJ, un alt castigator al guvernarii PSD




In perioada guvernarii PSD-ALDE, Inspectia Judiciara a devenit un adevarat brat armat al fostului ministru al Justitiei, Tudorel Toader, impotriva magistratilor critici sau incomozi, iar in martie 2019, acesta a fost numit pentru al doilea mandat la sefia Inspectiei Judiciare. Aceasta numire a fost una extrem de controversata, surse din CSM declarand pentru Ziare.com ca trioul Savonea, Oprina si Alistar ar fi modificat regulamentul de concurs astfel incat sa fie sigur ca cei trei pot valida candidatura lui Lucian Netejoru.

Reamintim ca in septembrie 2018, lui Netejoru i-a expirat mandatul de trei ani, dar a ramas in functie interimar si a condus in continuare Inspectia Judiciara in baza unei ordonante de urgenta (OUG 77/2018 pentru completarea art.67 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturi) promovate de Tudorel Toader. La vremea respectiva, liderul PSD, Liviu Dragnea, a solicitat ca aceasta ordonanta sa intre in vigoare cat mai rapid. El a dat de inteles ca ar fi trebuit sa treaca actul normativ fara avizul CSM, ceea ce s-a si intamplat.

In ceea ce priveste activitatea Inspectiei Judiciare, bilantul pe anul 2018 arata un procent de aproape 60% de actiuni disciplinare respinse sau anulate din cele deschise impotriva judecatorilor si aproape 40% de actiuni respinse sau anulate in cazul procurorilor.

Lucian Netejoru, absolvent al Universitatii Ecologice din Bucuresti, a fost numit la conducerea Inspectiei Judiciare in septembrie 2015. In anul 2018, publicatia PressOne a scris ca acesta a plagiat mare parte din continutul tezei sale de doctorat in Ordine Publica si Siguranta Nationala, pe care a sustinut-o in 2010 la Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuresti.

De altfel, coordonatoarea de doctorat a judecatorului a fost profesoara Stefania Georgeta Ungureanu, ce avea sa fie condamnata pe fond la inchisoare cu suspendare pentru ca a inselat Academia de Politie si mai multi doctoranzi ai acestei institutii. Ungureanu a fost coordonatoarea de doctorat si a chestorului Catalin Ionita, recent acuzat la randul sau de plagiat.


Magistrati controversati la Inspectia Judiciara




Anul trecut o serie de nume controversate s-au alaturat institutiei conduse de Lucian Netejoru, printre care si procurorii Oana Schmidt Haineala si Felix Banila.

Oana Schmidt Haineala a fost secretar de stat in Ministerul Justitiei in perioada in care Florin Iordache era ministru si a fost audiata ca martor in dosarul in care DNA a anchetat modul in care a fost adoptata controversata Ordonanta de Urgenta 13. Presa a relatat la acea vreme ca Haineala ar fi contribuit la redactarea OUG.

De altfel, Haineala a fost revocata din functie in contextul scandalului OUG 13, la solicitarea procurorului general de atunci Augustin Lazar. In luna decembria a anului trecut insa, Haineala si-a dat demisia de la Inspectia Judiciara, informatiile vehiculate in presa fiind ca doreste o intoarcere in cadrul DIICOT.

Felix Banila a demisionat de la sefia DIICOT, in octombrie 2019, dupa ce presedintele Romaniei i-a cerut acest lucru si l-a criticat pentru modul in care a gestionat ancheta, in cazul Caracal. Printre candidatii inscrisi la acest concurs s-a numarat si Adina Florea. Desi a fost admisa la concursul pentru IJ, Florea nu s-a mai prezentat ulterior la sustinerea probelor de concurs.

Un alt nume controversat este cel al judecatoarei Alina Ghica, aceasta fiind admisa pentru un nou concurs declansat de IJ pentru ocuparea a 11 noi posturi de inspectori judiciari. Judecatoarea Alina Ghica, in prezent vicepresedinte cu delegatie al Curtii de Apel Bucuresti, a dat in 2018 doua decizii extrem de mediatizate: a suspendat completurile de 5 judecatori de la Inalta Curte, intr-un proces deschis de Liviu Dragnea, si a anulat o parte din corectiile financiare impuse de OLAF in afacerea Tel Drum.


CITESTE SI:
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 48797 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
29 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Acest articol merita sa fie republicat odata pe saptamana,

pana cand toti acesti magistrati vanduti Ciumei Rosii sunt eliminati DEFINITIV din functii, fara pensie speciala.

 

Articolul grupeaza grozaviile

mercenarilor pe justitie.Intr-un stat de drept,aceata analiza trebuie discutata si facute public masurile luate.Avem ministru de justitie,avem CSM si sef al CSM-ului.O fi greu sau imposibil?

 

Am trăit aceste fapte psd prin intermediul ziare.com

Cum se poate ca psd sa mai trăiască cu aceiași oameni și sa insele pe nefericiți romani. Ba chiar sa fie caștigători ai unor alegeri, psd lui Dragnea trebuie desființat și recreat ca un partid veritabil social democrat. Oricine se impotrivește psd e mult mai bun decat cloaca psd-aur

 

Justiția independentă ...🤣😃😄😅

Iar imparte presa de propagandă magistrații in buni și răi. Cei buni sunt aceia care au executat ordinele Sistemului, clar!

 

@medgidiotnicolai 10.40

"imixtiune in activiotatea de urmarire penala" 😫

Cristina Tarcea

un personaj interesant, pentru ca multe dintre actele si deciziile pe care le-a girat s-au dovedit a fi mai mult sau mai putin ilegale. oare chiar nu stia acest lucru? mai ales ca erau legi care tineau de organizarea justitiei...

 

"ilegale" din al cui punct de vedere?

Că in dementa "era Dragnea" noțiunile de legal si ilegal erau total bulversate, ca statul paralel si statul lui Dragnea, erau paralele dar nu se știa care-i ăla adevărat.
Iar cel mai ilegal aspect de atunci si de acum este existenta găștii de epave psdiste numită CCR.

 

@tu-ca 02.41

"Comosia"

"Lulta a avut"

"cum vor primi vuvu"

"O sa ne ridem"

- numaicifrapostarilecotoarbapsdista ! 😫

@tu-ca 04:49

- da' comotzia din capu' tau , n'au remarcat-o ! 😫

 

 

 

 

legea trebuie schimbata

Membri CCR cat si seful DNA trebuiesc alesi prin vot de catre popor , la fiecare 4 ani , nicidecum numiti pe criterii politice .

ana, poate ti-as da dreptate, daca as stii ca

macar dumneata, ce propui alegerea de POPOR a membrilor CCR, ai stiut cine sunt si ce le poate piele celor din lista cadidatilor PARTIDULUI pe care l-ai votat atat la europene, locale sau parlamentare !
Personal cred ca nici macar unu la suta din cetatenii ce au votat nu au cunoscut personajele din lista votata de ei !
Si atunci, cand ne votam "alesii" fara sa le stim, dinainte macar numele si prenumele, ce vot este acesta !
Oricum, este o propunere de luat in seama, daca macar CV-urile alor candidati, sunt prezentate dinainte iara in prealabilul alegerilor ne sunt prezentati pe sticla TV pt a putea sa fie "cantariti" de "popor", macar cei ce au curent electric si un tv in casile lor !

..."De popor, aleși ?",

Argument indoielnic, căci "poporul" e buimăcit de lipsa locurilor de muncă și deci, a salariilor lunare; e amăgit persistent că doar dictatura - nu și lăcomia celor ce au urmat- ar fi de vină pentru starea deplorabilă de azi, de pensia pe care o meritau cei care, nu ca politruci ci ca reali salariați in fosta industrie romanească ...In plus, gargara de partid, a reușit să impartă blocul de votanți- firesc schimbat, față de acum 30-20-chiar 10 ani, cand și cei tineri, și-au pierdut respectul de bunici, părinți și ȚARĂ!
Se știe de-acum, alegerile sunt controlate politic și DUREREA e impărțită după diverse situații, ceea ce nu va permite un CCR fără politruci cu pensii de nababi, un DNA in care procurorii n-au cum să fie "ghiciți" ce fac in județele lor și de aici, reprezentarea la centru. Iată o recunoaștere -MĂ SURPRINDE!- a lui Băsescu, cum că relația SRI și parchet, a fost normală dacă și uni și alții iși doreau să lucreze pentru Țară și nu pentru lipitorile sistemului corupt, tocmai din CALITATEA componențelor! Mai ales la SRI, SIE, militanți ai regimului de pană in 1990.

 

 

Justiția

ar trebui să găsească o soluție ca toți politrucii ăștia, de la Gheorghe Stan la Alina Ghica să fie dați afară definitiv din Justiție. Și ca asemenea impostori să numai ajungă să impartă dreptatea, la nici un nivel, nu doar la cele mai inalte.

 
 

 

trebuie o justitie

in care toti sa fie egali si sa munceasca. cine are vila, serviciu bun, haine frumoase sa doneze ofiterilor de informatii sa aiba si ei..

 
 

 

Ce parodie de facke news pe harticolul asta : RAZBOIUL anti

JUSTITIE porint de PSD ???
Poi daca mintzile mele nu ma inseala, toate privilegiile pe care acum casta magistratilor, caci este deja o casta, venituri salariale duble fata de cele ale presedintelui tarii, pensionare la 45 de anisori, pensii speciale cum nu au nici macar magistratii din occident, case "sociale" acordate far de numar, suportarea costului tratamentelor medicale si ale medicamentelor, bani pt "tzinuta" magistrala, etc., etc., sunt generate de LEGI initiate si votate in primul rand de PSD dara cot la cot cu actualele fortze democratice !
Am tot citit despre "dezasgtrul" produs de legile justitiei promovate de PSD, dara nu am vazut macar o singura initiativa a actualelor fortze "democratice" si PROjustitie, sa genereze macar o singura modificare a acelor legi barbare facute de dragnisti ?
Oare de ce ?
Am citit de "n" ori despre ororile facute madamei Kovesi, cea ce se intalnea din inalta functie din DNA, cu Codlea, Maer de la SRI si mai toti jmenarii actualei PUTERI, dara muti au uitat !
Succesurile luptei antiCoruptie ale DNA-ului lui Kovesi sunt doua: unu a fost poprirea lui Nastase pentru cele 200 de WC-uri importate din China comunista pt vila sa iara al doilea a fost condamnarea lui Dragnea pt ca a platit din banii statului doua individe ce lucrau in fapt pt PSD.
NICI macar un dosar pt distrugerea a mii de fabrici si uzine, nici un dosar pt muntii cheliti de mafia padurilor, nici un dosar pt distrugerea celui mai mare sistem de irigatii ce a existat in europa de est, constuit cu bani de la Banca Mondiala, nici un dosar pt distrugera sistemului de invatamant ce scoate acum pe banda rulanta analfabeti functionali.
Sa mai vorbim despre sanatate si sistemul nostru de sanatate, unde ne ard de vii compatriotii ajunsi in spiale ca sa se faca bine ?
Despre ce vorbim aici cand in fapt, totul a fost pt bunastarea si linistea magistratilor nostrii, care nu o data au facut din oameni plini de zoaile coruptiei si hotiei cei mai curati oameni din acest stat ?

 

@Gurgui017 Rank user: x5 01.02.2021, 11:34

"Ce parodie de facke news"

- asa e Gurfacke !😫

Concluzia este una singura

Nu avem justitie in Romania ! Si cei care mai sunt, sunt cu adevarat fortati sa solutioneze multe dosare datorita pensionarilor...
Un lucru este clar: psd-ul a incercat mutilarea legilor justitiei in scop personal pentru membrii sai in disputa cu legea.

 

Off mai ioane, mai, deci magistratii aia sunt OBLIGATZI pt ca se

POT pensiona incepand de la varsta de 45 de ani ???
TU esti chiar glumetzu cu chestia asta !
Poi, IO te intreb pe tini, ca refuz sa crez ca faci parte din tagma magistratilor ce se simt obligati sa faca justitie pe repede inainte caci au doar catziva ani de activitate... dupa care ei (sunt OBOGATI? probabil) se pensioaneaza cand omului de rand abia a inceput sa ii functioneze ceasul biologic pt ca sa se scoale dimineata si sa mearga la munca aia ce dureaza pt EL, minimum 30 de ani, doar daca vrea sa se pensioneze !
PS Mai ioane mai, ma uit la filme americanesti in care apar si magistrati, judecatori ce sunt la varste ff inaintate si tot presteaza CINSTIT, inteleg EU !
Iar la noi magistratii judeca cu CU rul caci zici tu, is grabiti sa se pensioneze, la 45 de ani, adica in floarea tineretii actului de munca si apoi... sa revina in sistem, ca consilieri sau daca nu se poate ca avocati sau de ce nu sa ne trezim cu EI pe lista unui partid politic, caci au si experienta dupa atata amar de munca pt care iau pensie speciala mai babana decat indemnizatia Presedintelui tarii !
Sa ne traiesti, ca esti un ghem de glume !

 
 

 

Off mai ioane, mai, deci magistratii aia sunt OBLIGATZI pt ca se

POT pensiona incepand de la varsta de 45 de ani ???
TU esti chiar glumetzu cu chestia asta !
Poi, IO te intreb pe tini, ca refuz sa crez ca faci parte din tagma magistratilor ce se simt obligati sa faca justitie pe repede inainte caci au doar catziva ani de activitate... dupa care ei (sunt OBOGATI? probabil) se pensioaneaza cand omului de rand abia a inceput sa ii functioneze ceasul biologic pt ca sa se scoale dimineata si sa mearga la munca aia ce dureaza pt EL, minimum 30 de ani, doar daca vrea sa se pensioneze !
PS Mai ioane mai, ma uit la filme americanesti in care apar si magistrati, judecatori ce sunt la varste ff inaintate si tot presteaza CINSTIT, inteleg EU !
Iar la noi magistratii judeca cu CU rul caci zici tu, is grabiti sa se pensioneze, la 45 de ani, adica in floarea tineretii actului de munca si apoi... sa revina in sistem, ca consilieri sau daca nu se poate ca avocati sau de ce nu sa ne trezim cu EI pe lista unui partid politic, caci au si experienta dupa atata amar de munca pt care iau pensie speciala mai babana decat indemnizatia Presedintelui tarii !
Sa ne traiesti, ca esti un ghem de glume !

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor