Anatomia unui protest. A fost salvata democratia de asaltul PSD?

In aceste zile politica din Romania nu mai este de stanga sau dreapta, ci s-a transformat intr-o confruntare intre cei care sustin "coruptia" si cei care sustin eliminarea ei din societate.

Acestea sunt cele doua mari tabere care au intrat in coliziune, provocand cea mai profunda criza politica de dupa prabusirea dictaturii Ceausescu.

Actorii activi in aceasta confruntare sunt, pe de-o parte, PSD - partidul mamut care impreuna cu micuta formatiune a lui Calin Popescu Tariceanu controleaza Parlamentul, iar de cealalta parte se afla presedintele Klaus Iohannis sustinut de o parte a clasei de mijloc care a generat cele mai mari proteste de dupa fenomenul Piata Universitatii din 1990.

Alaturi de partida anti-coruptie se afla si o parte din PNL si USR, dar ponderea lor in Parlament si opozitia institutionala nu pot fi decisive in confruntarea care pune in discutie functionarea institutiilor democratice din Romania.

E o foarte mare problema pentru liberali faptul ca nu reusesc sa fie credibili, nefiind capabili sa treaca in contul lor nemultumirile populatiei vizavi de comportamentul PSD care prin Ordonanta Iordache a vrut sa-l faca scapat pe Liviu Dragnea, printre multi altii, de rigorile legii si sa puna la adapost formatiunea social-democrata de posibile noi acuzatii de coruptie.

Dar acest plan pus la cale in laboratoarele conspirationiste ale PSD a fost deturnat de presedinte, sprijinit de o parte a opiniei publice care a reactionat decisiv.

"Este un elefant in incapere, dar nu se vede. Sunt doi elefanti de fapt, ordonanta de gratiere si de modificare a Codurilor penale. Evident ca am discutat cu premierul", a spus Klaus Iohannis in dimineata zilei de 18 ianuarie cand a navalit in sedinta de guvern pentru a bloca initiativa ministrului Iordache. Dar avertismentul presedintelui nu a stopat planul PSD.

Foto: Presidency.ro - 18 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis, incercand sa blocheze ordonantele lui Florin Iordache, ministrul Justitiei de atunci, este flancat de primul ministru Sorin Grindeanu

O tragedie trezeste o natiune din letargie

S-a activat un resort despre care nimeni sau aproape nimeni nu mai credea ca exista in societatea romaneasca - cel al protestului. In ultimii 27 de ani, Romania a evoluat conform programului politic statuat in timpul manifestatiilor din Piata Universitatii din anul 1990 - aderarea la valorile europene si la sistemul de securitate Nord-Atlantic.

Acest fapt s-a petrecut si datorita unui context international favorabil, prabusirea URSS din august 1991. Dar clasa politica nu a evoluat odata cu societatea, iar libera circulatie, oportunitatile economice, revolutia comunicatiilor au accentuat polarizarea sociala si coruptia care au incetinit dezvoltarea tarii. Aceasta ruptura dintre oameni si politicieni s-a tot adancit de-a lungul timpului.

Obligatiile pe care le avem ca membri UE si NATO au dus la formarea unor institutii care au avut ca obiectiv eliminarea coruptiei. Dar aceasta actiune n-a fost pe placul oamenilor politici. Astfel au aparut o serie de crize politice, atacuri asupra institutiilor de aplicare a legii, suspendari ale presedintelui, incercari de modificare a Constitutiei, blocarea actiunilor procurorilor indreptate impotriva politicienilor suspectati de coruptie, aliante ale mogulilor care au investit in mass-media si care au avut drept scop atacarea DNA si compromiterea celor care sustin eliminarea coruptiei din societate.

La toate acestea, opinia publica a raspuns timid. Cea mai profunda reactie a fost cea de respingere in bloc a intregii clase politice. Puternicul absenteism de la alegerile generale din 2016 poate fi explicat si ca un efect al acestei indelungate propagande.

Protestul de dupa incendiul din Club Colectiv din toamna anului 2015 a reprezentat un factor declansator al crearii unui nou tip de activism civic. Atunci, Guvernul Ponta a demisionat, PSD a facut un pas in spate si a fost de acord sa sustina vreme de un an un executiv format din experti condusi de fostul comisar european Dacian Ciolos.

Sub semnul unui posibil maidan la Bucuresti

Dar dupa un an, Liviu Dragnea si PSD castiga alegerile cu o platforma politica sociala care insa nu spunea nimic de ceea ce am vazut ca a fost principalul obiectiv, acela de a neutraliza legislatia anticoruptie.

Dar aceasta actiune brutala, concretizata prin adoptarea de catre guvern a ordonantei 13, s-a lovit de o reactie fara precedent - un protest civil care a blocat planurile lui Liviu Dragnea.

Foto: Captura Digi 24 - Criza in PSD dupa adoptarea ordonantei, ministrul Justitiei Florin Iordache, inconjurat de parlamentarii protestatari ai USR pe holurile Parlamentului

In urma protestelor, ministrul Justitiei Florin Iordache si-a dat demisia, primul ministru Sorin Grindeanu s-a desprins cumva de Liviu Dragnea, iar acesta pare sa nu mai controleze suta la suta actiunile guvernului.

Presedintele Klaus Iohannis si-a recastigat popularitatea si influenta institutionala, iar legislatia anticoruptie a supravietuit. Cel putin momentan.

PSD a pierdut 15 procente din intentiile de vot in mai putin de doua luni de cand a castigat alegerile, conform unui sondaj ISSPOL.

Oamenii au ramas in Piata Victoriei pe un ger cumplit, punand o presiune imensa atat asupra Guvernului Grindeanu cat si asupra partidului condus de Liviu Dragnea. Odata cu venirea primaverii, protestele se pot transforma in orice moment intr-un "maidan" cu consecinte greu de estimat pentru partidul aflat la guvernare.

Asupra functionarilor si ministrilor implicati in scrierea si promovarea celebrei ordonante se desfasoara o ancheta DNA, existand suspiciuni de organizare a unei conspiratii in vederea favorizarii infractorului. Liviu Dragnea, presedintele PSD, este judecat pentru acuzatia de abuz in serviciu, exact infractiunea ce urma a fi dezincriminata in urma intrarii in vigoare a ordonantei 13.

"Impreuna cu colegii si prietenii Elena Ghioc si Razvan Patachi, am depus la Directia Nationala Anticoruptie un denunt penal impotriva lui Sorin Grindeanu, prim-ministru al Guvernului Romaniei, si Florin Iordache, ministru al Justitiei in Guvernul Romaniei, pentru comiterea urmatoarelor infractiuni: favorizarea faptuitorului, prevazuta de art. 269 alin (1) din Codul penal - Ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate - si prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prevazuta de art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala", a scris Mihai Politeanu, liderul organizatiei Initiativa Romania, pe pagina sa de Facebook in data de 24 ianuarie.

Primii pasi inapoi, desi pericolul nu a trecut

Exista semne firave ca atat parlamentari PSD cat si UDMR vor sa renunte la atacul asupra Justitiei si sa calmeze opinia publica. Votul in unanimitate din Senat de aprobare a ordonantei 14, cea care abroga celebrul act legislativ care dezincrimina abuzul in serviciu este unul dintre ele, asigurarile date de Liviu Dragnea ca ordonanta 14 va fi validata si in Camera Deputatilor, for decizional in acest caz, este alt semn, faptul ca presedintele UDMR Kelemen Hunor vorbeste de un vot linistitor pentru opinia publica care va urma sa invalideze toate prevederile ordonantei 13 este un altul.

La toate acestea adaugati si aparitia unei opozitii in interiorul PSD, opozitie asumata in acest moment de primarul Iasiului, Mihai Chirica. Toate indica o anume tendinta in societate, desi pericolul nu a trecut.

Atata vreme cat PSD va fi la guvernare si cat va avea majoritatea in Parlament, o mare parte a opiniei publice va fi atenta si va reactiona la orice mic derapaj. "Va vedem!" este inscriptia de pe pancartele multor protestatari din Piata Victoriei care cheama la o vigilenta civica fara precedent pentru Romania.

Fereastra de "oportunitate" a lui Liviu Dragnea pentru anihilarea luptei impotriva coruptiei incepe sa se inchida.

Socul alegerii lui Donald Trump a trecut, iar relatia dintre SUA si Rusia se deterioreaza rapid in urma dezvaluirilor de infiltrare a agentilor lui Putin in echipa de consilieri ai presedintelui american.

"Membri ai echipei de campanie a lui Donald Trump si alti asociati ai republicanului au avut contacte repetate cu inalti oficiali din serviciile ruse de informatii in anul de dinainte de alegerile prezidentiale americane", potrivit unui articol din New York Times.

Reactia Casei Albe devine tot mai critica la adresa liderului de la Kremlin si e de presupus ca atat Departamentul de Stat al SUA cat si Comisia Europeana sa-si inteteasca presiunile asupra PSD pentru a bloca atacul acestui partid la adresa institutiilor din sfera justitiei.

Primul ministru Sorin Grindeanu trebuie sa faca fata criticilor dure ale partenerilor europeni vizavi de derapajul democratic al guvernului provocat de conspiratia condusa de ministrul Florin Iordache.

In acest moment, PSD are o opozitie extrem de puternica si vocala reprezentata de sute de mii de romani din tara si din strainatate dispusi sa iasa in strada pentru a lupta impotriva politicienilor corupti. O opozitie care l-a luat prin surprindere pe Liviu Dragnea si i-a subrezit ireversibil influenta in partid.

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...