Cine a castigat si cine a pierdut, de fapt, din razboiul purtat de tabara Dragnea cu Justitia. Rasturnari de situatie in marile dosare de coruptie

Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, in fapt liderii fostei guvernari PSD-ALDE care in ultima perioada au devenit urmariti penali in mai multe dosare ale DNA, pot fi considerati marii pierzatori ai atacului impotriva justitiei.


Asta in contextul in care, asa cum se poate observa acum, ar fi fost beneficiarii directi ai ordonantelor de urgenta, modificarilor Codurilor penale sau a unei masuri de amnistie si gratiere dorita si vizata de catre cei doi lideri. In ceea ce-i priveste pe marii castigatori ai modificarilor din Justitie acestia sunt in mod clar VIP-urile ce au scapat, definitiv sau aproape definitiv, de procesele in care, unii dintre acestia chiar fusesera condamnati definitiv.

Acum, la aproape patru ani de la celebra OUG 13, emisa de Guvernul Grindeanu in februarie 2017, prin care erau implementate mai multe modificari importante precum dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu, infractiune pentru care Liviu Dragnea avea sa fie condamnat doi ani mai tarziu, putem vedea o mica parte din efectele pe care razboiul asupra justitiei dus de guvernarea PSD-ALDE l-a avut.

Liviu Dragnea si Tariceanu, marii perdanti

In urma cu zece zile, fostul lider PSD, Liviu Dragnea, a fost pus sub urmarire penala de DNA, pentru trafic de influenta, in dosarul vizitei in SUA, la inaugurarea presedintelui Trump. Procurorii il acuza de obtinerea unor foloase necuvenite in valoare de 380.000 de dolari pentru el si pentru PSD.

Potrivit procurorilor anticoruptie, Liviu Dragnea a primit in perioada ianuarie - mai 2017 foloase necuvenite constand in asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de investire a presedintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfasurate la Washington D.C (S.U.A), in baza unui pachet de beneficii in valoare de 250.000 dolari, dar si in asigurarea unor servicii de lobby si consultanta politica in valoare de 30.000 dolari, in favoarea PSD.

De asemenea, in perioada mai - octombrie 2017, Dragnea si-a folosit autoritatea si influenta pentru a obtine foloase necuvenite pentru sine si pentru PSD constand in servicii de lobby in valoare de 100.000 dolari.

Acesta este al doilea dosar in care fostul lider PSD este urmarit penal, dupa ce in vara anului trecut procurorii anticoruptie l-au inculpat si in dosarul TelDrum. Dragnea si oamenii lui sint acuzati, formal, de grup infractional organizat in legatura cu privatizarea si activitatea ulterioara a companiei Tel Drum.

Reamintim faptul ca dosarul TelDrum, in care Liviu Dragnea avea calitatea de suspect de mai multi ani, fusese cerut insistent de catre Sectia Speciala la inceputul anului 2019. Atunci, Gheorghe Stan, seful SIIJ, a sustinut ca in dosar sunt vizati trei procurori si mai multi judecatori, fapt negat de catre DNA. In final decizia procurorului general de la acea data, Augustin Lazar, a fost ca dosarul sa ramana la DNA.

Dincolo de cele doua noi dosare penale, Liviu Dragnea a pierdut in justitie toate caile de atac prin care a incercat sa revoce condamnarea definitiva la doi ani si sase luni de inchisoare in dosarul "angajarilor fictive". Totusi, spre norocul fostului lider PSD, se apropie termenul in care acesta va putea cere liberarea conditionata, dupa ce Floarea Alesu, condamnata la o pedeapsa identica in acelasi dosar este deja in libertate.

Pe de alta parte, din punct de vedere financiar lucrurile nu au mers foarte rau pentru Liviu Dragnea. Partenera sa de viata, Irina Tanase, investind dupa intrarea acestuia la puscarie, nu mai putin de 350.000 de euro in proprietati imobiliare din Bucuresti si imprejurimi. Potrivit publicatiei Rise Project, in decembrie 2019, in ajunul Craciunului, tanara a cumparat un apartament de 260 de mii de euro situat aproape de Casa Poporului.


Calin Popescu Tariceanu, doua dosare si fara imunitate parlamentara

Fostul lider al Senatului din timpul guvernarii PSD-ALDE, Calin Popescu Tariceanu, a fost unul dintre cei mai vocali sustinatori ai modificarilor din justitie si unul din criticii vocali ai DNA, recunoscund in mod deschis ca i-a cerut ministrului Justitiei, Tudorel Toader, o ordonanta de amnistie si gratiere.

De altfel, fostul lider ALDE declara in decembrie 2018, deci la cateva saptamani dupa cererea DNA, ca este nevoie de un "moment zero" in justitie.

"Trebuie sa existe un moment zero, sa tragem o linie si sa o luam de la capat. Romania trebuie vindecata de nedreptati si abuzuri, sa se uite mai mult inainte si mai putin inapoi Am ajuns in ultimul ceas in care ne putem aseza la masa, putere si opozitie, pentru a hotari masurile ce trebuie luate pentru eliminarea abuzurilor si indreptarea nedreptatilor", declara acesta la tribuna Consiliului National al PSD.

Astazi, Calin Popescu Tariceanu nu mai detine nicio functie publica dupa ce Pro Romania nu a mai atins pragul necesar pentru a intra in Parlament. Fara imunitatea parlamentara care, cu sprijinul deschis al PSD-ului, i-a asigurat amanarea dosarului in care este acuzat ca a luat mita 800.000 de dolari mai bine de doi ani de zile.

Astfel, pe data de 15 ianuarie, procurorii DNA au anuntat impunerea unui sechestru asigurator pe bunuri imobile apartinandu-i lui Tariceanu, in valoare de 3.204.640 lei in acest dosar. Procurorii anticoruptie sustin ca, pentru a-si acoperi o datorie de 2 milioane de dolari din campania electorala din 2008, catre mai multi consultanti de marca, premierul Tariceanu a initiat si semnat patru hotarari de Guvern prin care aproba, la pret dublu, plata licentelor pentru toate calculatoarele din administratia tarii.

Apoi, apropiatii sai ar fi negociat un comision de 10% din valoarea contractului, banii fiind livrati prin intermediul unor firme offshore. Partea lui Tariceanu ar fi fost 800.000 de dolari, suma platita firmei de consultanta in contul datoriei de 2 milioane de euro.

Referatul DNA, prin care s-a cerut si primit acordul presedintelui Iohannis pentru inceperea urmaririi penale in acest dosar, ofera un tablou asupra modului in care oficialii romani au fost mituiti pentru plata unor licente Microsoft si cum aceste interese financiare au ajuns pana la cel mai inalt nivel.

Trimis in judecata pentru abuz in serviciu

In luna decembrie a anului trecut, Calin Popescu Tariceanu a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului General pentru acuzatiile de abuz in serviciu si complicitate la comiterea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale.

Acuzatiile au legatura cu mandatul senatorului PSD de Giurgiu, Cristian Marciu, care se afla in incompatibilitate. In acelasi dosar, Cristian Marciu a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale.

Fata de Calin Popescu Tariceanu, procurorii au retinut ca acesta, in perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, in exercitarea atributiilor de serviciu specifice unei functii de conducere in cadrul Senatului Romaniei, prin neindeplinirea actelor vizand constatarea incetarii mandatului de senator al primului inculpat si nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptarii unei hotarari de vacantare a locului de senator in cauza, "a cauzat vatamarea drepturilor persoanei care, in urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru functia de senator pozitia urmatoare".

"De asemenea, prin neindeplinirea obligatiilor legale sus-mentionate, l-a ajutat pe primul inculpat sa foloseasca fara drept calitatea oficiala de senator ce implica exercitiul autoritatii de stat, urmata de indeplinirea actelor legate de aceasta calitate", acuza Parchetul General.

Marii castigatori ai luptei impotriva Justitiei: VIP-urile clasei politice

In contextul in care procesul lui Liviu Dragnea se apropia de final, marea lupta juridica s-a dus pe o serie de chichite de procedura cu privire la modul de alcatuire al completelor de judecata de la Inalta Curte. Au fost vizate intai completele de cinci din apel, cele care judecau apelul lui Dragnea pentru ca apoi sa fie contestate completele de trei judecatori, cele care au formulat condamnarea din prima instanta. Rand pe rand presedintele Camerei Deputatilor sau seful Guvernului au atacat modul de formare al completelor de judecata la Curtea Constitutionala, acolo unde au si castigat.

Deciziile CCR nu i-au oferit lui Dragnea decat o amanare a verdictului iar ultima dintre ele, prin care a fost constatata nelegala compunere a completelor de trei judecatori a venit dupa condamnarea liderului PSD. Chiar daca aceste decizii au fost insuficiente sau prea tarzii pentru a-l ajuta pe liderul PSD, ele au reprezentat o mana cereasca pentru un numar important de VIP-uri cu dosare pe rolul Inaltei Curti.

Poate cel mai celebru caz este cel al fugarei Elena Udrea, condamnata la patru ani de inchisoare in dosarul Gala Bute pentru abuz in serviciu si obligata sa plateasca despagubiri de 8 milioane de lei. Fugita in Costa Rica, dupa decizia CCR, Elena Udrea contesta condamnarea primita in acest dosar in contextul in care sentinta nu fusese inca motivata si obtine suspendarea executarii pedepsei.

Dosarul este in continuare suspendat dupa ce judecatorii ICCJ au sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei intrebari, care se refera la posibilitatea unei instante nationale de a nu aplica o decizie a Curtii Constitutionale atunci cand sunt afectate interesele financiare ale comunitatii europene.

Andrea Cosma, fiica baronului de Prahova

Dosarul in care fosta deputata PSD Andreea Cosma, fiica fostului presedinte al Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, este judecata pentru complicitate la abuz in serviciu, a fost trimis saptamana trecuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie la Curtea de Apel Ploiesti. Decizia instantei a venit in contextul in care Andreea Cosma nu mai este parlamentar, iar competenta pentru judecarea cauzei pe fond ii revine acum Curtii de Apel Ploiesti.

Procesul este pe rolul instantelor din decembrie 2015, in 2018, Andreea Cosma a fost condamnata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la patru ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu in dosarul privind vanzarea la preturi subevaluate a terenurilor unei foste cazarme militare din Prahova, intrata in activul Parcului Industrial Plopeni in urma unui schimb de terenuri cu MApN.

Doi ani mai tarziu, judecatorii de la Inalta Curte au desfiintat sentinta pe fond si a trimis cauza la rejudecare dupa decizia Curtii Constitutionale cu privire la nelegalitatea completelor de trei judecatori.

Andreea Cosma, la data faptei notar public, este acuzata de complicitate la abuz in serviciu. Au fost trimisi in judecata in acelasi dosar fostul deputat PDL Florin Anghel, la data faptei presedinte al CJ Prahova, acuzat de instigare la abuz in serviciu, si Danut Cornea, fostul presedinte al Consiliului de Administratie al SC Plopeni Industrial Parc SA, imputernicit cu atributii de director general, acuzat de abuz in serviciu.

Prejudiciul in aceasta cauza a fost stabilit de procurorii DNA la suma de 17.603.853 lei.

Dan Sova si Darius Valcov, alti beneficiari ai deciziilor CCR

Fostul senator PSD, Dan Sova, condamnat la trei ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta in dosarul "CET Govora" este si el unul din beneficiarii directi ai razboiului din Justitie. Fostul parlamentar, care a ajuns chiar in inchisoare dupa decizia instantei, a fost eliberat dupa decizia CCR cu privire la completele de cinci judecatori ce i-a permis sa conteste condamnarea definitiva.

Dupa aceasta prima reusita, decizia CCR cu privire la completele de trei judecatori i-a permis sa obtina si anularea deciziei pe fond si rejudecarea cauzei.

Dupa deciziile favorabile ale instantei, fostul senator a deschis un proces Facultatii de Drept in care cere sa i se plateasca si salariile de conferentiar din perioada in care a fost inchis la Penitenciarul Jilava.

Darius Valcov, fostul apropriat al lui Liviu Dragnea, este si el unul din beneficiarii acestui context. Condamnat in prima instanta la opt ani de inchisoare pentru mai multe fapte de coruptie, acesta a reusit sa opreasca cel putin avansul acestui proces.

Desi a cerut anularea deciziei data pe fond de Instanta Suprema, Curtea a decis, ca si in cazul Elenei Udrea, sesizarea CJUE, ceea ce inseamna ca pana la pronuntarea instantei europene procesul a ramas suspendat. Intre timp insa, Valcov are mari sanse sa ramana fara titlul de doctor in economie.

Sectia Speciala, celalalt cadou facut de Liviu Dragnea

Operationalizata de fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, Sectia Speciala s-a dovedit a fi celalalt mare cadou al erei Dragnea pentru multe personaje certate cu Justitia. Nu doar dosarele penale deschise fostei sefe DNA, Laura Kovesi, sau faptul ca nu au reusit sa finalizeze niciun dosar de coruptie cu magistrati, dar, mai ales prin faptul ca sefii SIIJ au decis retragerea apelurilor in doua dosare importante.

Astfel unul din beneficiari este chiar fostul deputat PSD, Sebastian Ghita, care a reusit sa scape de unul din dosarele sale dupa ce Sectia Speciala a decis retragerea apelului facut de catre DNA la achitarea obtinuta pe fond. Decizia a venit intr-un moment in care Ghita era dat in urmarire internationala, iar acesta era unul din cele doua dosare in care era trimis in judecata.

Cel de-al doilea dosar in care Ghita a fost trimis in judecata, cel in care era judecat alaturi de fostul primar al Ploiestiului, Iulian Badescu, caruia i-ar fi dat mita o vila ca sa acorde o finantare nerambursabila de 1,5 milioane de lei catre echipa de baschet Asesoft Ploiesti, a ajuns sa fie rejudecat de la zero dupa decizia CCR cu privire la completele de trei judecatori.

Practic fostul parlamentar PSD a reusit sa scape de ambele dosare in care era trimis in judecata.


CITESTE SI:

Seful sectiei de politie din Centrul Vechi: Ceea ce vedeti de doua zile se rezuma la Gavris, o bere, Hanul lui Manuc si patru procurori

Reactia RAAPPS la acuzatiile lui Clotilde Armand: S-au luat masuri de conservare a Hotelului Triumf. S-a montat in interiorul podului o membrana impermeabila