Ce dosare îi vor da bătăi de cap lui Liviu Dragnea după eliberarea din pușcărie

Dosarul vizitei lui Liviu Dragnea la învestirea lui Donald Trump și Dosarul Tel Drum sunt cele două cauze penale care-i vor da bătăi de cap fostului lider PSD, după eliberarea condiționată.

Primul dosar (Vizita în SUA) se tot amână, deoarece magistrații de la Tribunalul București fac cereri de abținere, iar al doilea (Tel Drum) este încă la DNA, unde procurorii trebuie să strângă probe și să arate că fostul lider PSD s-a implicat în grupul infracțional constituit în jurul firmei Tel Drum și după 2012, de când Dragnea nu mai e „baron de Teleoman”.

Altfel, inculparea lui Dragnea în Dosarul Tel Drum, în 2020, ar fi venit la împlinirea termenului de prescriere a faptelor.

Problema strămutării dosarului vizitei în SUA se va tranșa pe 4 noiembrie

Liviu Dragnea va afla pe data de 4 noiembrie dacă Dosarul vizitei în SUA se va judeca în continuare pe rolul Tribunalului București, ori dacă această cauză va fi mutată la o instanță egală în grad, din teritoriu.

Judecătorul Aurel Găitan de la Curtea de Apel București (CAB) a anunțat, luni după-amiază, că se va pronunța pe data de 4 noiembrie cu privire la cererea de strămutare formulată de Liviu Dragnea.

Fostul lider PSD vrea să repete figura care i-a adus eliberarea înainte de termen când, pentru aceleași motive, a solicitat strămutarea dosarului de liberare condiționată. Atunci, Liviu Dragnea a obținut câștig de cauză la CAB, decizia TB a fost desființată, iar procesul a ajuns la Tribunalul Giurgiu, unde magistrații l-au eliberat.

El a susținut atunci – iar judecătorii de la CAB i-au dat dreptate – că magistrații de la Tribunalul București n-ar fi imparțiali, deoarece în 2017 au semnat o petiție împotriva modificării Legilor Justiției, pe vremea când Dragnea era șeful partidului aflat la guvernare, iar artizanul modificărilor era Tudorel Toader (ministru al Justiției din partea ALDE).

În prezent, Liviu Dragnea cere strămutarea Dosarului vizitei în SUA pe aceleași considerente.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA, pe data de 17 mai 2021, în dosarul finanţării vizitei sale în SUA, în 2017, fiind acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Alături de fostul lider PSD a mai fost deferit justiţiei şi fostul său consilier parlamentar, Gheorghe Dimitrescu, pentru cumpărare de influenţă, precum şi trei oameni de afaceri, printre care se numără și Cristian Burci, patronul Adevărul Holding.

Acest dosar se tot amână la Tribunalul București, în procedura de cameră preliminară, deoarece judecătorii tot formulează cereri de abținere.

Acuzațiile DNA pentru vizita lui Dragnea în SUA

„În perioada ianuarie 2017 - mai 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în:

• Asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obţinut prin intermediul unui om politic şi de afaceri american, vicepreşedinte al Comitetului Prezidenţial de Inaugurare.
• Asigurarea, cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby şi consultanţă politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte.

„Banii respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru, (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri)”, se arată într-un comunicat al DNA.

Procurorii anticorupţie arată că Liviu Dragnea a mai acceptat de la acelaşi om de afaceri promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite constând în participarea, în perioada mai - iunie 2017, la două întâlniri (în final neconcretizate) cu înalţi oficiali din SUA.

În acest context, Dragnea ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influenţa reală pe care o avea faţă de prim-ministrul şi alţi membri ai Guvernului României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar şi al intelligence, pe care respectivul le avea în România.

„Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea și perfectarea unor vizite ale lui Dragnea Nicolae-Liviu cu înalți oficiali americani. În schimbul foloaselor primite de la Dimitrescu Gheorghe, în perioada iunie - iulie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat în favoarea acestuia, influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promițând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat”, mai arată DNA.

Cât de aproape este Liviu Dragnea de prescrierea faptelor în Dosarul Tel Drum

Procurorul-şef al DNA Crin Bologa a anunţat, la finalul lunii februarie 2021, că se lucrează în continuare la Dosarul Tel Drum - în care este anchetat şi fostul şef al PSD, Liviu Dragnea - dar părţile au cerut recent să asculte toate interceptările, ceea ce este de durată, având în vedere că sunt sute de ore de înregistrări. Totuşi, Dosarul Tel Drum este atât de vechi, încât Liviu Dragnea este aproape de prescrierea faptelor.

„Se pare că există foarte multe cereri de administrare de probe. S-a cerut de asemenea, şi asta recent, să se audieze de către toate părţile din dosar toate interceptările din acest dosar – zeci, sute de ore de interceptări. Se lucrează, dosarul nu este lăsat în nelucrare, dar se administrează probe în continuare. Doamna procuror nu doreşte să fie acuzată că nu respectă drepturile persoanelor şi ale părţilor din dosar”, a spus şeful DNA.

Punerea lui Liviu Dragnea sub acuzare în Dosarul Tel Drum ar putea să fi venit prea târziu pentru tragerea la răspundere a fostului lider PSD. Asta deoarece faptele de care este acuzat Liviu Dragnea - comise pe vremea când era şeful CJ Teleorman - sunt pe cale să se prescrie.

Potrivit normelor în vigoare, prescripția faptelor e de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

Liviu Dragnea e acuzat în Dosarul Tel Drum de următoarele infracțiuni:

• abuz în serviciu (pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani),
• grup infracțional organizat (1-5 ani)
• fraude cu fonduri europene (2 la 7 ani).

„Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii”, se arată în noul Cod de procedură penală.

În cazul lui Liviu Dragnea se aplică, teoretic, legea mai favorabilă, chiar dacă data comiterii faptelor intră sub incidenţa vechiului Cod penal. Această chestiune va fi dezbătută în instanţă, odată cu debutul procesului pe fond.

Fostul „baron de Teleorman”, cercetat de ani de zile în Dosarul Tel Drum

În iunie 2020, DNA anunţă că fostul lider al PSD Liviu Dragnea a fost inculpat oficial în dosarul Tel Drum, fiind acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni, prejudiciul produs statului, în favoarea firmei Tel Drum, depăşind 31 de milioane de lei.

Rechizitoriul în Dosarul Tel Drum cu privire la Liviu Dragnea nu este finalizat, astfel că nu se poate şti cu exactitate ce perioadă infracţională reţin procurorii cu privire la fostul lider PSD.

Din comunicatul DNA cu privire la punerea sub acuzare a lui Liviu Dragnea rezultă că anchetatorii reţin o activitate infracţională a grupului care ar fi durat 16 ani.

„Inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat din care ar fi făcut parte funcţionari din administraţia locală şi persoane din mediul de afaceri. Grupul ar fi acţionat în perioada 2001-2017 în scopul de a obţine, în mod fraudulos, sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”, arată DNA în comunicat.

Precizarea din comunicatul DNA cu privire la perioada în care ar fi acționat grupul infracțional este importantă, deoarece de la sfârșitul acestui interval ar trebui să curgă, teoretic, termenul de prescripție. În acest caz, prescripția se va împlini în anul 2025. Totuși, dacă este luată în considerare data faptelor, anume intervalul în care Liviu Dragnea a fost președintele Consiliului Județean (CJ) Teleorman, atunci faptele ar fi prescrise.

Rămâne de văzut ce probe vor strânge procurorii pentru a dovedi că Liviu Dragnea s-a implicat în grupul infracţional organizat în jurul firmei Tel Drum şi după 2012, de când nu a mai deţinut funcţia de preşedinte al CJ Teleorman.

Noua afacere deschisă de Liviu Dragnea după ce s-a lăsat de gătit

Liviu Dragnea și-a găsit o nouă ocupație. Pentru că proiectul din politică, APP, i-a murit din fașă pe fondul conflictului cu Codrin Ștefănescu, fostul șef PSD a hotărât să se apuce...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...