Interzicerea închirierii locuințelor în blocurile cu bulină. Expert: "Sunt multe clădiri la fel de vulnerabile"

Marti, 16 Aprilie 2024, ora 21:50
3144 citiri
Interzicerea închirierii locuințelor în blocurile cu bulină. Expert: "Sunt multe clădiri la fel de vulnerabile"
Blocurile cu risc seismic I sunt unele în care oamenii care primesc ajutor de chirie își puteau găsi apartamente FOTO Facebook/Nicușor Dan

Pregătirea României și a Capitalei pentru următorul mare cutremur a intrat pe agenda publică în 2024. Miercuri, 10 aprilie, edilul Nicușor Dan a anunțat un proiect pilot de evaluare rapidă a clădirilor din centrul istoric. La începutul anului, a fost interzisă prin lege închirierea de locuințe în infamele blocuri „cu bulină roșie”, dar acestea nu sunt singurele care prezintă un grad mare de risc în caz de dezastru. Similar, măsura legală este un prim pas bun, dar are efecte nefaste asupra persoanelor care primesc ajutor de locuire și care, de multe ori, nu își permit decât astfel de locuințe, a explicat expertul Matei Sumbasacu, fondatorul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise), pentru Ziare.com într-un interviu amplu.

Evaluarea vizuală rapidă, termenul tehnic pentru o analiză inițială a clădirilor privind riscul seismic, este un prim pas anunțat de autorități. Proiectul demarat de primarul Capitalei va costa cel puțin 150.000 de lei, fără TVA, în faza pilot, care va viza circa 200 de clădiri. La un cost de 750 de lei per clădire, această evaluare este mult mai ieftină decât expertizarea tehnică, explică inginerul specializat în cutremure Matei Sumbasacu pentru Ziare.com. În plus, întregul proces de evaluare, expertizare și consolidare, deși este unul scump, trebuie văzut ca o investiție în viața cetățenilor.

„Sper ca, din evaluarea vizuală rapidă, să nu rezulte doar Centrul Vechi ca o prioritate, pentru că acolo avem niște clădiri micuțe. Aici stau câteva persoane. Pe de altă parte, avem clădiri cu parter flexibil de pe Șoseaua Mihai Bravu, spre exemplu, care nu sunt la fel de vulnerabile precum cele din Centru, poate. Dar, dacă ele colapsează, pun în pericol sute, dacă nu chiar mii de oameni. (...) Sunt foarte multe blocuri care au fost construite cu spații comerciale la parter, cu vitrine largi, iar la etajele superioare sunt apartamente. Avem multe exemple în București, cum ar fi pe Mihrai Bravu, care este bordat de astfel de blocuri. Mai sunt astfel de construcții pe Șoseaua Colentina sau pe Bulevardul Iuliu Maniu, avem foarte multe exemple. Sunt blocuri construite, de obicei, în anii ‘60 sau la începutul anilor ‘70, înainte de cutremurul din ‘77. Le avem pentru că este foarte ofertant din punct de vedere urbanistic să faci astfel de blocuri, pentru că poți pune oamenii sus și, jos, serviciile care îi deservesc. Pentru acestea, se poate interveni punctual și rapid. Acolo, din punctul meu de vedere, este o oportunitate de a face foarte mult bine, pentru că doar rigidizarea parterului poate pune în siguranță foarte mulți oameni, în foarte scurt timp. Eu sper ca, din evaluarea vizuală rapidă, să rezulte și aceste concluzii. Vedem ce ne spune calculatorul (...).

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Consolidarea este o investiție socială, nu una comercială. Nu îi poți calcula foarte repede profitul specific investițiilor private și nici măcar nu poți cuantifica foarte bine beneficiile, ca să le poți compara cu costurile. Pentru că ajungi la discuția foarte dificilă de „cât costă o viață de om?”. Din nefericire, există tot felul de valori pentru o viață salvată, care sunt vehiculate tocmai pentru a da bine la aceste analize cost-beneficiu. Dacă o judecăm din punctul de vedere al persoanei, nu cred că putem pune o valoare pe viață. Orice viață salvată, aș spun eu, este inestimabilă. Evident, nu trebuie să ne mulțumim cu cheltuieli imense pentru a salva câteva persoane, pentru că am fi putut salva același număr de persoane de la alte tipuri de dezastre sau probleme cu mult mai puțini bani. Trebuie, totuși, să salvăm cât mai multe vieți. Aceasta este logica din spatele evaluării vizuale rapide, să prioritizăm acele clădiri unde salvăm numărul maxim de oameni. Se va întoarce această investiție către autorități? Categoric, da.

Acești bani se întorc în societate și în comunitate. Dacă ne pregătim clădirile care contează pentru noi, care sunt importante, știm că le vom mai avea și după cutremur. Aici, când mă refer la o clădire de patrimoniu, nu este vorba doar de o clădire drăguță și care are un tip de zidărie care nu se mai găsește. Acestea pot fi lucruri importante pentru unii dintre noi, dar valoarea de patrimoniu, tradusă ușor, este dată de gradul în care noi ne identificăm cu acea clădire. Aceste construcții sunt ADN-ul unui oraș sau al unei culturi. În ele se găsesc niște urme fundamentale ale culturii noastre, ne fac pe noi ceea ce suntem - și noi, pentru că le apreciem, le facem pe ele ceea ce sunt. (...) Dacă ele dispar, pierdem nu doar vieți omenești, vom pierde un oraș, vom pierde Bucureștiul.

O ecuație mult mai simplă a fost testată în Turcia, după ultimele cutremure. Guvernul a văzut că nimeni nu se mai opune unui proiect de consolidare în țară. Nimeni. De ce? Pentur că, după cutremur, urmează reconstrucția, iar statul a văzut că un euro cheltuit înainte de seism înseamnă economisirea a minimum trei euro după cutremur, în fonduri de reconstrucție. Această ecuație ar trebui să fie un motiv suficient de puternic pentru orice primar să încurajeze consolidările”.

În ultimii ani, statul pare că a încercat să ia măsuri ca să prevină unele dintre posibilele pericole pentru locatarii din blocurile cu „bulină roșie”. O lege intrată în vigoare în februarie interzice închirierea de apartamente în astfel de blocuri și previne folosirea spațiilor de activități din blocurile respective. Expertul Sumbasacu argumentează că este o măsură legislativă bună, dar are lipsuri. Spre exemplu, persoanele care primesc ajutor pentru plata chiriei de la autorități își puteau găsi, uneori, apartamente doar în astfel de blocuri. Altfel, aceste clădiri sunt poziționate central și atrag turiști, existând un trend de a le da în chirie pe termen scurt, în regim hotelier, în ciuda riscului seismic al clădirii. Previn aceste reglementări exploatarea pentru profit care nu ia în considerare siguranța?

„Aceste măsuri, cum ar fi interzicerea închirierii în clădiri încadrate cu risc seismic I, au și niște valențe pozitive. În primul rând, sunt un semnal de la autoritățile centrale că nu mai poate continua acest fenomen. S-a introdus în lege și s-a comunicat destul de bine că este ilegal să mai închiriezi un apartament într-o clădire „cu bulină”. Zic că sunt „și” valențe pozitive pentru că, în marea majoritate a cazurilor, sunt soluții care rezolvă o problemă pe hârtie. Piața chiriilor, în București și în România, este o piață gri spre neagră și nu poți interzice tu, ca stat, ceva ce nu știi că se petrece. Atunci, evident, impactul acestor soluții este unul soft, de comunicare, din punctul meu de vedere. Acest impact este foarte important, de altfel. Oamenilor trebuie să le fie clar că nu îi mai pot expune pe alții la risc și să facă bani din chestia asta. Aici, mă refer mai ales la închiriere, mai ales sub formă de regim cu noaptea sau cu ziua. Dar proprietarii nu îi expun doar pe chiriași, ci și pe vecinii lor, pentru că, atunci când este vorba de a intra în consolidare, acești proprietari se opun. Ei nu stau acolo, dar fac un ban de pe urma acestui apartament - cum e el, cu bulină - și nu au de gând să schimbe chestia asta, pentru că nu le iese nimic. Trebuie să fie clar pentru toată lumea că acest lucru nu este doar imoral, așa cum era și până acum, ci este și ilegal. Și este foarte bine că a devenit așa.

Evident, există probleme în implementare și eu nu îmi doresc să trăiesc într-o societate unde să vină poliția locală să controleze apartamentele să vadă dacă și cine locuiește aici - și nu cred că aceasta a fost intenția legiuitorului. Ne ducem un pic către distopie. Mai degrabă, această prevedere legală este pusă la dispoziția vecinilor, care sunt condamnați la risc seismic de acești proprietari care nu stau acolo, pentru ca, atunci când se strâng acordurile pentru consolidare, acești vecini să aibă o armă împotriva proprietarilor care nu locuiesc acolo. Le pot spune că trebuie să fie de acord pentru că nu mai au voie să închirieze, să îi constrângă puțin pentru a fi de acord. Aceasta a fost, din câte știu, și „gândeala” cu această prevedere.

Din păcate, are un efect discutabil și se răsfrânge, ca de obicei, asupra oamenilor în excluziune socială, asupra oamenilor care nu au mijloace de trai adecvate. Un număr semnificativ de oameni din București beneficiază de un ajutor de chirie pentru a-și închiria locuințe ieftine. Ajutorul, deși diferă de la sector la sector, este undeva la 8-900 de lei pentru un apartament de două camere. Deci, piața spre care se pot orienta acești oameni este una foarte restrânsă și este cea a clădirilor degradate. Multe astfel de contracte de închiriere au fost automat reziliate acum, pentru că erau în clădiri vulnerabile. Este o discuție foarte dificilă între siguranța seismică și a avea un acoperiș deasupra capului, oricare ar fi el. Nu este o discuție pe care să o putem tranșa acum, dar voiam să o aduc în vedere, pentru că este un impact care, poate, nu a fost foarte bine estimat, atunci când a fost introdusă prevederea legală. Până la urmă, așa este domeniul politicilor publice, este unul iterativ - legea nu este făcută să dăinuiască mii de ani, ci ea se schimbă în funcție de răspunsul societății și în funcție de impactul pe care îl are. În câteva cuvinte, este îmbucurător că se întâmplă acest lucru, este foarte bine că statul român a spus că este ilegal să expui oamenii la risc seismic fără ca ei să știe și tu să faci bani din acest lucru, dar, evident, sunt și alte dimensiuni care trebuie luat în calcul.

Clădirile în risc seismic I nu sunt singurele clădiri vulnerabile din România. Sunt multe clădiri în categoriile de urgență, U1-U3, care sunt la fel de vulnerabile. Clădirile din clasa a II-a de risc seismic sunt un pericol, poate nu de colaps total, dar de colaps parțial. Atunci, și ele ar trebui cumva tratate. În plus, ce facem cu clădirile care nu au fost niciodată expertizate sau evaluate? De ce vecinul meu, care nu și-a expertizat casa, care e la fel ca a mea - iar eu am risc seismic I -, dar el poate să facă bani în continuare din închiriere. Sunt niște dezechilibre care trebuie și ele atenuate sau tratate. Dar, ca primă măsură și ca prim pas, este ceva foarte necesar și foarte sănătos”.

Interviul poate fi urmărit în întregime mai jos.

Quarterly Report - Editia 4

De ce sunt românii nevoiți să cumpere case și mașini în euro, deși câștigă în lei: "Încă un argument pentru adoptarea euro"
De ce sunt românii nevoiți să cumpere case și mașini în euro, deși câștigă în lei: "Încă un argument pentru adoptarea euro"
Leul nu mai este principala unitate de măsură în discuțiile despre bani. Atât pe piața imobiliară sau a salariilor, cât și în discursurile guvernanților, moneda euro iese în prim-plan....
Cum ar putea pierde UE cursa economică cu SUA. Măsurile care se discută la cel mai înalt nivel
Cum ar putea pierde UE cursa economică cu SUA. Măsurile care se discută la cel mai înalt nivel
Economia Statelor Unite a arătat o redresare mai puternică decât a blocului european, după frâna bruscă pusă de pandemia de coronavirus. Liderii europeni din Occident văd performanțele...
#locuire, #blocuri vechi, #blocuri bulina Bucuresti, #risc seismic Bucuresti, #chirie , #piata imobiliara