Romania trece prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta - analiza Keysfin

Sa gasesti un angajat profesionist, care sa stie meserie, sa aiba abilitati de comunicare si sa lucreze eficient in echipa este o adevarata provocare pentru Romania.

Dupa ce s-au razboit pe salarii si facilitati, multe companii au trecut la o alta strategie - acum isi pregatesc singure viitorii angajati, inca de pe bancile scolii, arata o analiza Keysfin. Aceasta releva ca Romania a ajuns sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca, dupa ce muncitorii calificati au plecat sa lucreze in afara tarii pentru salarii mai mari, in timp ce in tara productivitatea muncii este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

"Va mai amintiti de 1 Mai de pe vremea Epocii de Aur? Televiziunea ne prezenta reportaje cu batalioane de muncitori, in salopete, specializati in diverse industrii, focusati pe indeplinirea planului cincinal stabilit de Nicolae Ceausescu. Dincolo de propaganda, cert este ca Romania acelor ani nu ducea lipsa de forta de munca. Toata lumea era obligata sa aiba un loc de munca, iar scolile profesionale scoteau absolventi pe banda rulanta. 30 de ani mai tarziu, 1 Mai nu mai e deloc privita drept Ziua Internationala a Muncii. A devenit mai mult o sarbatoare turistica, in care Litoralul, pensiunile de la munte, iesirile la gratar in padure au ajuns sa fie in prim-plan. Muncitorii de odinioara fie s-au pensionat, fie au plecat in Occident in cautarea unei vieti mai bune", arata analiza.

Oficialii companiei spun ca asa s-a ajuns ca Romania sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta.

"Firmele vor sa se extinda, economia isi tureaza motoarele insa risca sa le caleze, pe fondul accesului tot mai scump la bani - benzina economica, si a lipsei acute de forta de munca", spun analistii.

Recrutarea, o adevarata provocare

Potrivit unei analize realizata de KeysFin, recrutarea in Romania a devenit o adevarata provocare. Interesul in crestere al angajatorilor a facut ca piata de HR sa creasca semnificativ in ultimii ani, de la 2,06 miliarde de lei in 2012 la 3,6 miliarde de lei in 2017.

Numarul firmelor de recrutare (CAEN 7810, 7820, 7830) a avansat sustinut, cu aproape 20%, de la 2.685 in 2012 la 3.192 de companii in 2016, iar profitul net al acestora aproape s- a dublat in acest interval, la 222,8 milioane de lei. In 2017, potrivit datelor preliminarii, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei.

Cresterea interesului pentru acest segment economic a dus totodata si la cresterea cu peste 40% a numarului de angajati din companiile de recrutare, intre 2012-2017, la 61.800 angajati.

Analiza arata, totodata, ca cele mai multe companii de HR sunt concentrate in jurul polilor de crestere economica, precum Bucuresti-Ilfov (1.073 firme), zona Cluj-Sibiu (415), zona de Nord-Est (399), Constanta-Dobrogea (390) si Timisoara-Banat (340).

"Reprezentarea regionala a business-ului in HR urmeaza, inerent, dezvoltarea economica a Romaniei. Investitiile s-au concentrat, in ultimii ani, in Capitala, Cluj, Sibiu, Constanta si Timisoara, astfel ca si necesarul de forta de munca a urmat aceasta tendinta. Radiografia acestui sector vine sa sustina semnalul de alarma privind evolutia discrepanta a economiei la nivel regional, altfel spus faptul ca Romania creste cu mai multe viteze, iar acest lucru poate duce la consecinte extrem de grave din punct de vedere social", au declarat expertii Keysfin.

Ei afirma ca zonele unde intalnim cele mai putine firme de HR sunt cele de unde a plecat si cea mai mult populatie, in special in Occident - Moldova, Oltenia si Muntenia.

Dintre statele europene, Romania a inregistrat cea mai mare crestere procentuala a salariului minim in ultimii zece ani, de 195%, cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este in continuare incomparabil mai mic decat cel din tarile occidentale.

"Castigul salarial reflecta, in mare parte, realitatile economice. Chiar daca in prezent se inregistreaza o crestere economica semnificativa, aceasta provine in mare parte din consum, nefiind una solida, sustenabila pe termen lung", afirma analistii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

"Prin cresterea salariilor din sectorul bugetar, statul incearca sa impulsioneze piata, insa avand in vedere cadrul economic instabil, prea putini investitori au urmat acest trend. In absenta unor conditii investitionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, Romania ramane totusi atractiva in ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forta de munca. Pentru ca aceasta tendinta sa se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de sustinerea investitiilor cu dezvoltare pe orizontala. Abia atunci cand economia nu va mai fi atat de fragila, vom vedea o crestere reala a veniturilor angajatilor romani", au explicat analistii de la KeysFin.

Ce solutii sunt

Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionati au identificat drept principala tendinta pe piata fortei de munca - politica de internship.

"Batalia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vanzari a ajuns sa coste 3-4.000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu exceptia multinationalelor, nu il pot garanta. Astfel ca multi investitori au trecut la recrutarea de tineri inca de pe bancile facultatii si oferirea de programe de training, in cele mai multe cazuri platite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificati, nu pentru functii de conducere, au ales sa-si dezvolte propriile scoli de meserii, calificarea la locul de munca devenind o componenta esentiala in business-ul actual", spun analistii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experti pe baza discutiilor cu firmele de HR, indica o focusare tot mai puternica catre angajatii flexibili, cu spirit antreprenorial.

"Ideea de parteneriat pe proiect a ajuns sa reprezinte o practica tot mai semnificativa in piata muncii. Firmele prefera sa isi externalizeze proiecte catre specialisti independenti, pe PFA sau microintreprinderi, beneficiile fiind multiple, de la reducerea costurilor cu forta de munca, la cele logistice (birou, transport, etc.). Dincolo de costurile mai reduse, firmele au astfel garantia ca proiectele se realizeaza la timp, acest lucru fiind conditionat de plata facturii. Este un trend avantajos si pentru specialisti, de exemplu dezvoltatorii software, care pot accesa astfel mai multe proiecte simultan", au mai spus analistii de la KeysFin.

Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piata muncii se anunta destul de sumbru. Scaderea nalitatii, iesirea la pensie in urmatorii ani a unei intregi generatii de angajati si mai ales exodul fortei de munca catre Occident va face ca Romania sa se confrunte in urmatorii ani cu o criza tot mai adanca de forta de munca.

"Sistemul de educatie, asa cum este el croit in prezent, este complet inutil in fata provocarilor din piata muncii. Inca se scot pe banda rulanta generatii de someri cu diploma, de absolventi de liceu si universitate care nu sunt conectati la realitatile economice", afirma expertii.

Potrivit acestora, statul roman trebuie sa investeasca semnificativ in reorientarea sistemului educational catre necesitatile economiei.

"Avem nevoie de scoli de meseriasi, in toate domeniile, de la auto la agricultura, de la prelucrarea materialelor la mestesugarie. Este necesara, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal si financiar pentru firmele care angajeaza forta de munca tanara, abia iesita de pe bancile scolilor. Fara astfel de masuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi sa aducem muncitori din tarile sarace, din Africa si Asia, cu consecinte sociale inerente, vezi cazul Germaniei", au mai declarat expertii de la KeysFin.

Informatiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societatile comerciale si PFA-urile active din Romania.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...