Un adevar usturator despre angajati: arta de a nu munci la serviciu

A avea un job atrage dupa sine in mod obligatoriu si munca? In cazul angajatilor care nu se omoara cu lucrul este vorba de lene sau de vina este sistemul?

La astfel de intrebari isi propune sa raspunda autorului unui material publicat de The Atlantic.

In urma cu doi ani, un functionar public din Menden, Germania, afirma, intr-un mesaj de ramas bun scris colegilor in ziua in care iesea la pensie, ca nu a facut nimic timp de 14 ani.

"Din 1998 am fost prezent, dar nu am fost cu adevarat acolo. Prin urmare, voi fi bine pregatit pentru pensionare. Adio", a scris fostul angajat german. Mesajul a ajuns la o publicatie locala si a facut apoi inconjurul lumii, declansand o serie de discutii cu privire la etica muncii.

Autoritatile din Menden si-au exprimat regretul cu privire la faptul ca barbatul nu si-a informat niciodata superiorii despre lipsa sa de activitate. Intr-un interviu mai putin cunoscut acordat ziarului Bild o luna mai tarziu, fostul salariat a explicat ca nu a fost el cel care a evitat munca timp de 14 ani, ci, pe masura ce departamentul s-a dezvoltat, sarcinile sale au fost pur si simplu atribuite altor angajati.

"Mi-am oferit intotdeauna serviciile, insa nu este problema mea daca ei nu le-au vrut", a spus acesta.

Cei mai multi specialisti din domeniu sustin ca astfel de situatii reprezinta un fenomen marginal, chiar neglijabil. In plus, sunt raportate din ce in ce mai multe cazuri de epuizare fizica si psihica asociate muncii in exces.

Pe de alta parte, studii mai detaliate arata ca timpul mediu petrecut in interes personal in timpul programului variaza intre o ora si jumatate si trei ore pe zi. Pierderea timpului pe Internet este un fenomen observat in cazul angajatilor din tari ca SUA, Singapore, Germania sau Finlanda.

Chiar daca procentul celor care sustin ca muncesc la capacitate maxima tot timpul se afla in usoara crestere, numarul angajatilor care spun ca nu muncesc niciodata din greu a fost mult timp coplesitor.

Daca articolele si cartile dedicate angajatilor suprasolicitati sunt abundente, scrierile despre cei "lenesi" sunt mult mai putine, iar autorii sunt "lenesii" insisi.

Printre ideile care se desprind din astfel de scrieri se numara reducerea muncii la simulare intr-o masura din ce in ce mai mare, faptul ca "imaginea conteaza mai mult decat produsul, seductia mai mult decat productia" ("Bonjour Paresse" - Corinne Maie) sau existenta unei prapastii intre imagine si substanta.

De ce nu muncesc angajatii

Adevarul este ca celor mai multi oameni nu le place sa munceasca. Uram ziua de luni si asteptam cu nerabdare sfarsitul de saptamana.

Exista, desigur, situatii exceptionale. Potrivit unui studiu Gallup de anul trecut, 13% dintre angajatii din 142 de tari sunt foarte implicati in activitatea lor profesionala. Insa angajatii aflati la polul opus, cei care sunt chiar ostili companiei pentru care lucreaza, sunt de doua ori mai multi. Pe de alta parte, majoritatea angajatilor isi desfasoara activitatea mecanic, fara energie sau pasiune.

Lenea sau nemultumirea nu sunt intodeauna cauza. Conform unui sondaj realizat de Salary.com, cei mai multi oameni pierd vremea la serviciu pentru nu au suficiente lucruri de facut.

Multe exemple sunt furnizate de sectorul serviciilor: un vanzator care priveste magazinul gol, un manager al departamentului de logistica care si-a terminat treaba intre orele 14.00 si 15.00, un functionar bancar responsabil de un produs mai putin popular.

Exista credinta larg raspandita ca cei care chiar vor sa munceasca vor avea mereu ceva de facut. Insa peste tot tehnologia inlocuieste munca, mai arata sursa citata.

Reversul medaliei? Daca la inceput poti fi incantat ca nu trebuie sa muncesti, un astfel de job nu aduce, pe termen lung, implinire.

Peste 200.000 de solicitări de amnistie fiscală primite de ANAF până în decembrie. Câte dosare au fost respinse de autorități

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat, joi, că a primit 202.479 de solicitări de amnistie fiscală până în 3 decembrie, iar 13.282 au fost respinse. „În...

Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal): „Politicile economice pot fi mai mult sau mai puţin bune. Aceasta nu înseamnă să se renunțe la democrație”

Politicile publice pot fi mai mult sau mai puţin bune, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să se renunţe la democraţie,...