Rata locurilor de munca neocupate a scazut in 2009 cu 1,06 puncte procentuale, pana la 0,88%, acesta fiind cel mai scazut nivel din 2005 pana in prezent, ca urmare a crizei, a anuntat, joi, Institutul National de Statistica (INS).
Astfel, cea mai mare cerere de forta de munca s-a inregistrat in activitatile de sanatate si asistenta sociala, cu o rata a locurilor de munca neocupate de 3,42%, si in administratia de publica (2,14%).
vezi comunicatul in format .pdf atasat sub imagine
In schimb, sectorul extractiv (0,06%) si cel al tranzactiilor imobiliare (0,20%) inregistrau cele mai mici rate de neocupare.
Fata de 2008, ratele medii anuale ale locurilor de munca vacante au avut valori mai scazute anul trecut in toate activitatile economice, cele mai mari diferente inregistrandu-se in administratia publica (-3,83 puncte procentuale), sanatate si asistenta sociala (-2,86 puncte procentuale), respectiv intermedieri financiare si asigurari (-1,55 puncte procentuale).
Cele mai mici scaderi ale indicatorului s-au regasit in activitatile de informatii si comunicatii (-0,05 puncte procentuale) si cele de productie si furnizare de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-0,14 puncte procentuale).
Angajatorii au cautat cel mai mult specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice, pe acest segment fiind disponibile 1,40% din slujbele totale. In 2009, firmele au mai cautat tehnicieni, maistri si asimilati, pentru care 1,04% din posturi nu erau ocupate.
Pentru ocupatiile de legislatori, inalti functionari si conducatori se inregistra o rata redusa de posturi vacante, de 0,56%. De asemenea, pentru mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor, doar 0,62% din slujbe erau disponibile.
Comparativ cu 2008, ratele medii anuale ale locurilor de munca vacante au fost mai scazute in 2009 pentru toate grupele majore de ocupatii, cele mai importante scaderi fiind cele de specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice (-1,77 puncte procentuale), respectiv de muncitori necalificati (-1,17 puncte procentuale).
Cele mai multe posturi vacante au fost in regiunea Nord-Est (judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), unde s-a inregistrat o rata de 1,22% de locuri de munca disponibile, urmata de regiunea Bucuresti-Ilfov, cu 1,14%.
La polul opus au fost regiunile Nord-Vest (judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj), cu 0,54%, si Sud-Est (judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea), cu 0,57%, care au raportat cele mai scazute valori ale acestui indicator.
In 2009, ratele medii anuale ale locurilor de munca vacante au fost mai scazute fata de 2008 in toate regiunile de dezvoltare, cele mai mari diferente inregistrandu-se in regiunea Bucuresti-Ilfov (-1,33 puncte procentuale), respectiv Nord-Est (-1,11 puncte procentuale). La polus opus, cu -0,83, respectiv cu -0,92 puncte procentuale s-au regasit regiunile Sud-Vest Oltenia )judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea) si Nord-Vest.
Rata medie anuala a locurilor de munca vacante reprezinta raportul dintre numarul mediu anual al locurilor de munca vacante si numarul mediu anual total al locurilor de munca (ocupate si vacante), exprimat procentual.
Datele privind rata locurilor de munca vacante sunt obtinute printr-o cercetare statistica selectiva trimestriala, avand ca perioada de referinta luna de mijloc a trimestrului. Cercetarea a fost implementata in anul 2005. Incepand cu trimestrul I 2009, esantionul cuprinde 24.000 de unitati economico-sociale, mai arata INS.
