Ar trebui sa muncim pentru totdeauna?

Persoanele care raman active si dupa varsta standard de pensionare sunt mai fericite si mai sanatoase, arata numeroase studii. Insa in ce masura este posibila prelungirea vietii profesionale in actualul context economic si social?

In ultimii 125 de ani, de cand Germania sub Bismarck a introdus pentru prima data sistemul pensiilor de stat, parametrii discutiei s-au schimbat substantial, se arata intr-o analiza Brookings.

Conceptul initial presupunea crearea unui sistem de asigurari pentru cei care ajungeau in situatia de a nu mai putea munci si, implicit, castiga bani din cauza varstei inaintate. Varsta eligibila a fost stabilita la 70 de ani, insa pensia era platita doar daca beneficiarul dispunea de nu mai mult de o treime din capacitatea normala de munca.

La vremea respectiva, foarte putini ajungeau sa mai primeasca pensie, ceea ce inseamna ca sistemul era bine finantat.

Astazi, oamenii traiesc mai mult si se pensioneaza mai devreme. Astfel, din 1965, in tari precum Austria, Irlanda si Spania, varsta efectiva de pensionare a scazut cu aproape un deceniu, in timp ce speranta de viata a crescut cu 10 ani. Datorita cresterii economice si demografice, oamenii s-au putut retrage mai devreme din activitate, au trait mai mult si s-au bucurat de varsta a treia in conditii de prosperitate.

Germania, unde populatia imbatraneste si numarul ei scade, a fost una dintre putinele tari care s-au opus tendintei de a reduce varsta de iesire la pensie. Doar de curand germanii care au contribuit la sistemul de pensii pentru 45 de ani se pot pensiona cu doi ani mai devreme, ca urmare a aplicarii unei controversate reforme.

Are rost o astfel de masura, se intreaba sursa citata, avand in vedere schimbarile ce au avut loc in ultimii ani in modul in care functioneaza societatea si economia, transformarile privind natura muncii, precum si longevitatea seniorilor?

La nivel global asistam la o importanta schimbare demografica. In 2000 existau mai putin de jumatate de miliard de oameni cu varsta de cel putin 65 de ani. Pana in 2050 numarul se va tripla, la 1,5 miliarde de oameni, respectiv 15% din populatia globala.

Explicatiile sunt legate de cresterea sperantei de viata si de scaderea fertilitatii. Un copil care se naste acum in Europa, in special daca este fata, are sanse mari sa traiasca 100 de ani.

Daca se aplica principiul celor 45 de ani de munca (cazul Germaniei), aceasta persoana va beneficia de contributii publice, intai in calitate de copil, apoi ca pensionar, pentru mai mult de jumatate din viata.

In ceea ce priveste natura muncii, s-a trecut de la preponderenta joburilor "blue collar" (munca manuala) la cresterea activitatilor "white collar", mai putin solicitante din punct de vedere fizic.

S-a schimbat si premisa care a stat la baza discutiilor privind sistemul de pensii, aceea ca "munca este o necesitate neplacuta si doar preludiul unei perioade mai fericite".

Ramane, desigur, relevant pentru cei care desfasoara activitati ce presupun efort fizic intens sau activitati de rutina in productie si servicii. Acestia ar trebui sa aiba posibilitatea sa se retraga la o varsta care sa le permita sa se bucure de pensionare.

Insa o mare parte din forta de munca, parte care se afla in crestere, nu mai intra in aceasta categorie, sustine sursa mentionata: oamenii isi gasesc implinirea in joburile lor si ar trebui sa aiba posibilitatea de a lucra si dupa varsta de pensionare prestabilita, ceea ce ar include programe de lucru flexibile.

Pensionarii nomazi: fenomenul de pe drumurile australiene

Ramane de vazut in ce masura isi doresc acest lucru.

• Conform unui studiu din 2013, aproape jumatate dintre angajatii din intreaga lume sunt nefericiti la locul de munca.

Jumatate dintre angajatii din intreaga lume, nefericiti la locul de munca - studiu

In plus, presupusa corelatie dintre varsta si productivitate nu mai este atat de stransa in noul context economic. Competentele, din care deriva productivitatea, nu scad odata cu varsta, ci mai degraba se transforma. De multe ori chiar se imbunatatesc cu trecerea anilor, mai ales daca vorbim de capacitatea de intelegere si exprimare, de stabilitate emotionala, de constiinciozitate sau de amabilitate.

• Contraargumente: discriminarea pe criterii de varsta la angajare in favoarea candidatilor tineri; limitarea accesului tinerilor la joburi bine platite; locuri de munca insuficiente.

Un adevar usturator despre angajati: arta de a nu munci la serviciu

Prin urmare, sistemul in care se munceste la capacitate maxima pana la pensionare si apoi se intra brusc in inactivitate, la o varsta stabilita arbitrar, este, in numeroase tari, unul dintre marile anacronisme de pe piata actuala a muncii.

Europa imbatraneste, dar nu peste tot in acelasi ritm

Intr-un alt articol, Brookings scrie ca, in timp ce populatia Europei imbatraneste, factorii care determina acest lucru - rata scazuta a nasterilor si speranta ridicata de viata - nu sunt la fel peste tot. Diferentele sunt foarte mari in special in ceea ce priveste longevitatea.

Din 1960, speranta de viata in Europa Occidentala a crescut cu aproximativ 10 ani (de la 70 la 80 de ani). In Europa Centrala si de Est cresterea a fost de 7 ani (de la 67 la 74 de ani), iar diferentele dintre cele doua parti ale Europei din acest aspect sunt mai mari astazi decat au fost in 1960.

In pofida acestui lucru, Europa Occidentala nu imbatraneste mai repede, ceea ce se explica prin fenomene ca libera circulatie a persoanelor in Uniunea Europeana si prin rata scazuta a fertilitatii din Europa Centrala si de Est.

De asemenea, diferenta dintre cele doua parti ale Europei privind speranta de viata este mult mai accentuata in cazul persoanelor de varsta mijlocie, din cauza starii de sanatate precare, astfel incat majorarea varstei de pensionare in Europa Centrala si de Est devine nerealizabila.

• De altfel, specialistii atrag atentia ca in discutiile privind sistemul de pensii trebuie avuta in vedere speranta medie de viata la data pensionarii, respectiv numarul de ani pe care o persoana in mai are de trait de la data pensionarii.

Utilizatorii Samsung Galaxy au semnalat probleme cu aplicația YouTube. Care este cauza

YouTube a implementat recent un nou codec destinat îmbunătățirii eficienței compresiei video, dar această schimbare a generat probleme pentru utilizatorii de dispozitive mai vechi, inclusiv...

Android 15 își va avertiza utilizatorii în privința deteriorării dispozitivului

Noua versiune Android 15 va introduce o funcție inovatoare care va alerta utilizatorii atunci când dispozitivele lor sunt pe cale să se defecteze din cauza uzurii excesive a cipului de stocare...