Motivatia la locul de munca: Momentul in care banii devin ochiul dracului

Pentru mine, surpriza cea mai mare a fost aceea de a descoperi ca a avea mai multi bani poate insemna o performanta mai slaba la locul de munca.

Rezistenta la a intelege acest lucru vine din faptul ca banii par a da valoare suplimentara lucrurilor si, drept urmare, ne dorim sa-i avem.

Ne este mai usor sa intelegem cat valoreaza un obiect daca il asociem unui numar. De obicei, ne este greu sa comparam in termeni calitativi, dar o facem mult mai usor in termeni cantitativi. Sa luam un exemplu. Ce este mai frumos: o plimbare cu gondola sau o vizita la muzeul Luvru? Greu de spus, nu-i asa?

Ne este mai usor sa evocam experiente cantitative decat trairi calitative. Prin urmare, atunci cand vom fi intrebati daca ne dorim o excursie de 1.500 de euro sau 1.500 de euro cash, cel mai probabil vom aprecia mai mult banii.

Implicit, vom crede ca ei ne vor motiva mai mult. Cu cat creste suma, cu atat vom avea impresia ca posibilitatile si satisfactiile noastre vor creste. Prin urmare, nu numai ca nu avem cum sa vedem banii ca demotivator, dar nu ne putem inchipui cum ei ar putea sa nu ne motiveze.

Insa lucrurile se complica tocmai in acest punct. Cat timp lipsesc, banii sunt un motivator. Acolo unde salariile sunt sub posibilitatea traiului zilnic, se creeaza o motivatie suplimentara prin adaugare de bonusuri. Daca depasim insa acest prag, motivatia financiara devine un lucru complicat.

Posibile efecte negative in procesul de motivatie

Cu cat avem mai mult dintr-un bun pe care ni-l dorim, cu atat utilitatea sa marginala scade. Adica placerea pe care o obtinem adaugand inca o cantitate din el incepe sa scada. Asta face ca angajatorii sa se afle intr-o continua cursa a inarmarii atunci cand platesc bonusuri suplimentare an de an.

Un bonus de o suta de euro acordat lunar timp de 12 luni, produce de la luna la luna o satisfactie mai mica. Un studiu de 20 ani finantat de Trezoreria Statelor Unite a aratat ca, de la un anume punct, orice crestere salariala produce demotivare. Efectul acesta in Romania nu se poate observa cu ochiul liber la angajatii companiilor, asa ca cel mai la indemana exemplu il reprezinta jucatorii de fotbal.

Nu o data jucatorii de fotbal care au facut saltul de la o suma mica la o suma colosala nu au inregistrat performante pe masura. De ce?

• Imaginati-va ca in urma unui test aflati ca valoarea dumneavoastra este de un milion de euro in munca pe care o depuneti. Daca veti fi platit foarte bine, mult mai bine decat ati fost vreodata platit, este foarte probabil ca motivatia sa scada. Sunt "bun" si chiar in lipsa performantei, aceasta este valoarea mea.
• O suma prea mare face ca recompensa in sine sa puna probleme de concentrare. Daca ai primi 1 milion de euro ca sa generezi o idee revolutionara in urmatoarele ore crezi ca ai reusi? Ca lucrurile sa fie si mai complicate, multe cluburi de fotbal din Romania maresc valoarea unei prime, inaintea unui meci important, punand presiune suplimentara pe propriii jucatori.

Legatura dintre bani si demotivatie

Cum salariile mari nu sunt problema Romaniei, ne putem intreba care poate fi legatura dintre bani si demotivatie. Banii pot deveni demotivanti atunci cand incep sa plateasca sarcini care inainte erau facute din pasiune.

Nu transformati niciodata o pasiune intr-o sarcina platita. Daca vreti sa recunoasteti efortul, este preferabil sa fie facut intr-un moment in care plata nu este asociata cu munca depusa. La bonusuri mici si medii, motivatia in sarcinile creative creste daca acestea nu sunt constante si nu devin prea mari.

O echipa creativa nu trebuie sa stie ca exista un bonus semnificativ la sfarsitul fiecarei sarcini. Inlocuirea placerii experientei cu placerea sarcinii se intalneste si in cazul parintilor care, neglijandu-si copiii o perioada, atunci cand se intorc la ei le cumpara ceva. In loc sa creasca placerea interactiunii cu parintele, copilul traieste placerea platii primite.

Dar in cazul sarcinilor cu mai putina creativitate sau deloc?

Mai multe studii au aratat ca acelasi efect demotivant il are si cresterea semnificativa a bonusului. Aici trebuie sa mentionam ca un mecanism de recompensa diminueaza din efectele demotivante. Ba chiar le elimina.

Creierul uman se bucura mai mult de frecventa bonusurilor decat de marimea lor. Cu alte cuvinte, daca ai 1.000 euro, nu ii da pe toti o data, ci da-i in transe.

Creierul se bucura mai mult de o recompensa neasteptata decat de una asteptata. Variaza cat mai mult valoarea bonusului, dar si momentul primirii lui. Toata lumea se asteapta la o bonificatie la sfarsit de an. Dar ce bucurie ar fi sa primesti una neasteptata in timpul anului!

Niciodata nu inlocui alte motivatii (placerea activitatii, recunoasterea muncii, empatia, etc) cu recompense de tip financiar. Efectele vor fi dezastruoase, atat in ceea ce priveste activitatea depusa, cat si efectul viitor al platii financiare. Trebuie sa retinem insa ca doar o bonificatie financiara nu este echivalenta cu recunoasterea muncii daca nu este dublata de alte tipuri de motivatie.

Imaginati-va ca sunteti platiti de 3 ori mai bine fata de cat sunteti platiti la acest moment, ca sa desenati o tabla care este stearsa la finalul zilei. In primele luni veti fi entuziasti de diferenta financiara.

Odata cu trecerea timpului, efectele in placere ale acestei diferente financiare scad si sunt inlocuite cu nemultumirile produse de absurdul acestei activitati. E posibil ca dupa un timp sa va simtiti inutili, fara perspective, nevalorizat si, prin urmare, demotivat. Banii nu pot inlocui sub nici o forma motivatiile intrinseci (perspectiva dezvoltarii personala, sensul muncii, utilitatea sociala, etc).

Nu taia niciodata din salariu!

Nu taia niciodata din salariu. Indiferent de greseala. Va fi perceputa ca nerecunosterea muncii si nu ca sanctiune a greselii. Daca oamenii nu muncesc de fel, nu vor munci nici pe bani mai multi. Acolo este o problema de motivatie de alta natura.

Intarzierea repetata a salariilor are acelasi efect. Este perceputa ca nerecunostere a muncii depuse. Cu atat mai rea este situatia in care, desi salariile pot sa creasca, exista amenintarea ca ele sa nu mai fie platite.

Desi oamenii au impresia ca banii le pot oferi satisfactii mai mari decat experientele echivalente financiar, studiile arata ca este preferabil cel putin sa fie oferite alternativ. Din cand in cand, un cadou sau o excursie produc efecte semnificativ mai mari, din punct de vedere motivational. In lipsa lor, pe termen lung, apare asa numita adaptare hedonista si, cum am mai amintit, scade utilitatea marginala.

Compensatii si recompense

In ciuda filosofiei populare, fiinta umana prezinta un contra-parazitism. Mintea umana are un mecanism natural de recompensa a rezultatului prin munca. Fiind epuizati si uneori prost platiti ne impaginam ca cea mai frumoasa situatie ar fi aceea de a fi platiti fara sa facem nimic. Prin contrast cu situatia actuala, acesta imagine este definitia Raiului.

Insa permanentizarea acestei situatii conduce la un cosmar. Atat studiile de caz cat si experimentele arata ca, dupa o anumita perioada de timp, oamenii dezvolta depresii, tendinte de inactiune, complexe de devalorizare etc. Suntem facuti sa obtinem cea mai mare satisfactie in urma unei activitati muncite. Desigur, acest efort nu presupune epuizarea.

Avand o satisfactie a unor salarii decente, oamenii tind sa fie mai creativi, cu initiativa libera mai mare, mai altruisti si mai responsabili. Cat timp situatia este stabila, tendinta oamenilor nu este aceea de a munci mai putin. Daca totusi o fac, asta inseamna ca lipsa motivatiei vine din alta parte, dar acest lucru nu va fi compensat niciodata cu bani.

Nansi Lungu este Lector Univ. dr. la catedra de Stiinte cognitive din cadrul Universitatii Titu Maiorescu, Behavior analyst la Bitdefender si speaker la Credit Risk & Debt Collection Forum, eveniment ce va avea loc pe 26 ianuarie in Bucuresti.

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...