Cum ne pregatim de revolutie? Piata muncii si a patra revolutie industriala

Vineri, 29 Aprilie 2016, ora 07:37
9341 citiri
Cum ne pregatim de revolutie? Piata muncii si a patra revolutie industriala
Foto: Hepta.ro

Cele trei revolutii industriale prin care a trecut lumea au modificat directia economiei si au schimbat puternic societatea umana.

Primele doua revolutii au creat premisele industrializarii statelor occidentale, ceea ce le-a permis sa devina principalele puteri economice ale planetei si sa ofere propriilor locuitori, si nu numai, un nivel de trai mai bun.

Concurs pentru tineri: Premiul - o excursie la Bruxelles

A treia revolutie industriala a fost marcata de inventia microcipurilor si de aparitia calculatoarelor care au crescut conectivitatea intre locurile aflate la distanta si au facilitat gestiunea unui volum mare de date. Primii roboti industriali au dus la cresterea eficientei din industrie, precum si la reducerea numarului de oameni de pe liniile de asamblare.

Lumea se afla din nou in fata unui punct de cotitura. A patra revolutie industriala promite sa aduca schimbari radicale si ireversibile la nivelul economiei globale cu consecinte care ne vor afecta pe toti. Progresele atinse in domenii ca inteligenta artificiala, robotica, nanotehnologia, genetica si imprimarea 3D deschid noi oportunitati pentru antreprenori, investitori si viitorii angajati, dar aduc si provocari serioase cu care omenirea va trebui sa se confrunte pana nu va fi prea tarziu.

Conform unui raport al bancii elvetiene UBS, motoarele celei de-a patra revolutii industriale sunt automatizarea si conectivitatea extrema. Elementul-cheie care va marca aceasta perioada va fi utilizarea inteligentei artificiale (AI) de catre companii pentru a automatiza profesii care sunt efectuate astazi doar de catre oameni.

Desi acest lucru a fost o caracteristica si a precedentelor revolutii, noiile tehnologi nu ii vor afecta doar pe cei slab calificati si cu venituri mici, ci si o parte importanta a clasei mijlocii, in special in randul celor cu calificari medii si un nivel ridicat de rutina.

Autorii raportului sunt de parere ca inteligenta artificiala va permite intr-o zi robotilor sa proceseze imagini si limbajul uman, sa analizeze volume ridicate de informatii, sa ia decizii complexe si sa se comporte precum oamenii pentru a controla anumite procese.

Astfel, principalul efect economic al revolutiei va fi o discrepanta foarte mare intre angajatii slab calificati si cei inalt calificati, care va duce la cresterea somajului si a inegalitatii economice. Joburile care platesc salarii mari vor fi doar pentru un numar redus de angajati cu calificari foarte inalte si aptitudini complexe, pe care multi dintre actualii absolventi ai institutiilor educationale nu le poseda.

Cei inalt calificati se vor bucura de o prima la castigurile salariale datorita competentelor acestora, in timp ce persoanele slab calificate se vor lupta pentru un numar redus de locuri munca, ceea ce va duce la un "race to the bottom" defavorabil lor.

O asemenea concentrare a aptitudinilor si a resurselor financiare in mana unui grup minoritar va duce la aparitia unor tensiuni sociale ridicate.

Insa noul context vine si cu numeroase oportunitati. Economia peer-to-peer ofera posibilitatea oamenilor sa lucreze ca freelanceri sau sa foloseasca platforme de tipul Uber, AirBnb si Etsy pentru a oferi servicii cu ajutorul bunurilor personale. Din pacate, nu toti vor reusi sa obtina un venit stabil de pe urma acestor platforme.

A patra revolutie industriala poate parea un adversar redutabil si imposibil de contracarat. Lumea a mai trecut prin momente similare, reusind sa depaseasca de fiecare data punctul critic. Forumul Economic Mondial (WEF) estimeaza ca pana in anul 2020 aproximativ 5,1 milioane de locuri de munca se vor pierde in urma automatizarii in cele 15 economii analizate care reprezinta 65% din forta de munca a lumii de 1,85 miliarde oameni.

Doar prin pragmatism, flexibilitate si masuri inteligente, piata muncii se poate adapta rapid la un nou model economic.

Primul pas necesar pentru a pregati angajatii in fata acestui val de schimbari este o reforma profunda a modului in care abordam educatia. Cel mai recent raport al WEF, "Viitorul job-urilor", estimeaza ca 65% dintre copiii care isi incep acum procesul de scolarizare vor ocupa pozitii care nu exista in prezent, iar actualul sistem nu le ofera competentele necesare pentru a reusi in cadrul noului context economic.

In noua economie globala dinamica si interconectata, absolventii au nevoie de aptitudini puternice de comunicare si socializare, precum si de dezvoltarea abilitatilor critice-analitice si de rezolvare a problemelor. Printre domeniile in care numarul de job-uri disponibile va creste se numara cele unde sunt necesare cunostinte solide de matematica, informatica si stiinte (STEM), analiza unui volum ridicat de date si cele care implica multa creativitate.

De aceea, noul curriculum trebuie sa includa materii precum matematica aplicata, programarea, argumentarea si comunicarea chiar de la varsta de 11-12 ani, sa creasca timpul alocat invatarii limbilor straine si sa le dezvolte aptitudinile sociale pentru a stimula abilitatile de lucru in echipa.

In acelasi timp, sistemele educationale ar trebui sa creeze programe care se concentreaza pe aplicarea conceptelor invatate de elevi in situatii reale si nu pe teorie sau "impuscarea de note".

De asemenea, trebuie regandit modul prin care adultii afectati de automatizarea economiei pot fi reintegrati pe piata muncii. Statele trebuie sa investeasca mult mai mult in programe de invatare pe parcursul vietii care le vor permite acestora sa ramana competitivi si sa poata tranzitiona mai usor catre o alta cariera si sa sprijine prin fonduri publice companiile care se ocupa activ de recalificarea angajatilor pentru adaptarea la conditiile economiei.

Un bun exemplu este Danemarca, unde angajatii beneficiaza anual de doua saptamani de cursuri de calificare subventionate.

Al doilea pas este cooperarea intre mediul privat si sectorul public. O noua piata a muncii va fi marcata de schimbarea competentelor cerute de catre companii, iar autoritatile trebuie sa asculte de nevoile acestora si sa modifice programele educationale.

In plus, statul trebuie sa sprijine activ firmele prin facilitati fiscale si legi mai flexibile pentru a reduce pierderea job-urilor si impactul ei.

Al treilea pas este adoptarea de catre economiile emergente, inclusiv Romania, a unui nou model de dezvoltare. Vechiul model de industrializare pe baza caruia statele dezvoltate si-au crescut economia nu mai este sustenabil, acestea fiind in prezent dependente de servicii.

Aparitia robotilor inlocuieste nevoia fortei de munca ieftine si cu un nivel redus de competente, iar statele in curs de dezvoltare vor fi cel mai puternic lovite. Romania si alte state est-europene din UE pot folosi fondurile structurale UE pentru a reduce impactul automatizarii.

Economistul indian Arvind Subramanian este de parere ca in tarile emergente exista un trend al "dezindustrializarii timpurii" manifestat prin scaderea ponderii industriei in PIB inainte ca tara sa atinga un nivel ridicat de dezvoltare. Exportul de produse este un model prin care tarile pot scapa de saracie, dar care pana acum nu are alternative.

A patra revolutie industriala este cea mai mare provocare cu care se confrunta omenirea in prezent. Tranzitia catre o noua economie poate fi una de succes doar daca toti stakeholderii inteleg gravitatea problemei si depun toate eforturile pentru ca de noua economie sa beneficieze toti.

Alexandru Zarnoeanu (19 ani) este castigator al concursului de idei pentru tineri "Cum ne pregatim de Revolutie/Piata muncii si a patra revolutie industriala", organizat de eurodeputatul Siegfried Muresan in luna martie

Mesaj pozitiv pentru investitori. Perspective economice stabile pentru România. Ministrul Finanțelor: „Să eficientizăm cheltuielile publice”
Mesaj pozitiv pentru investitori. Perspective economice stabile pentru România. Ministrul Finanțelor: „Să eficientizăm cheltuielile publice”
Agenţia de rating S&P (Standard & Poor's) a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilã ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în...
Cât mai poate duce România consumul ridicat predominant din import. Economist: „Statul injectează foarte mulți bani în piață, ține economia caldă, sacrificând-o în viitor”
Cât mai poate duce România consumul ridicat predominant din import. Economist: „Statul injectează foarte mulți bani în piață, ține economia caldă, sacrificând-o în viitor”
Potrivit raportul ultimei ședințe ale Comitetului de Politică Monetară a Băncii Naționale a României (BNR), din ianuarie și până în august (n.red. a.c) inclusiv, România a importat...
#piata muncii dezvoltare, #revolutie industriala piata muncii, #roboti poata muncii, #tehnologie piata muncii , #piata muncii
  1. Mesaj pozitiv pentru investitori. Perspective economice stabile pentru România. Ministrul Finanțelor: „Să eficientizăm cheltuielile publice”
  2. Cât mai poate duce România consumul ridicat predominant din import. Economist: „Statul injectează foarte mulți bani în piață, ține economia caldă, sacrificând-o în viitor”
  3. Guvernul va continua plafonarea adaosurilor la alimentele de bază, promite premierul Ciolacu. Ce alte măsuri vor fi luate pentru sezonul rece
  4. Cat de rapid si sigur se poate accesa si rambursa un împrumut pentru persoanele cu istoric negativ?
  5. Strategia României și Bulgariei pentru atragerea turiștilor. Rute comune pentru vizitarea celor țări
  6. Erste Bank: Prețurile petrolului, gazelor naturale și ale combustibililor vor împinge în sus inflația pe final de an
  7. Pragul de impozitare al microîntreprinderilor ar trebui să scadă masiv pentru a nu pierde bani din PNRR. Ciolacu: „Dacă am fi avut niște miniștri mai implicați, nu eram azi aici”
  8. Voiculescu, despre scandalul imobiliar Nordis: "O nouă familie din ramura PSD a partidului stat a nenorocit oameni"
  9. Țara europeană din care bogații se pregătesc să fugă. De la „președintele bogaților” la „stigma față de cei cu bani”
  10. Industria în care se câștigă cel mai bine în România. Salariul mediu net sare de 11.000 de lei