De ce lasam fara job oameni cu inalta calificare

Persoanele cu dizabilitati au o soarta grea pe piata muncii. O realitate dureroasa inca in multe tari europene. Nici calificarea excelenta nu reprezinta adesea o garantie pentru gasirea unui loc de munca.

Cedric Hocepied din Bruxelles, in varsta de 26 de ani, depune eforturi majore sa-i fie recunoscuta pregatirea profesionala.

Atunci cand povesteste despre perioada petrecuta in scoala i se intuneca privirea. "Profesorii le spuneau parintilor de fiecare data ca nu voi reusi niciodata. Nu ma potrivesc in sistem" - isi aminteste Cedric. Ce nu va reusi era limpede: sa termine scoala, sa incheie un studiu, sa inceapa o cariera.

Cedric e surd din nastere. Astazi face un master in drept international. A studiat la New York City University si la Universite Catholique de Louvain din Bruxelles. A efectuat o practica la Natiunile Unite si la NATO. Vorbeste fluent engleza si franceza.

Totusi, atunci cand isi cauta un job, intampina probleme.

Egalitatea de sanse este un ideal al societatii in care traim, dar cand e vorba despre persoane cu handicap, intre ideal si realitate se casca o prapastie adanca.

Persoanele cu dizabilitati, condamnate adesea la saracie

In Europa doar fiecare al doilea om cu handicap, apt de munca, are un job. Spre comparatie: din totalul persoanelor apte de munca fara dizabilitati sunt angajate pe piata muncii 70 la suta.

Cadrul legislativ este foarte diferit de la o tara la alta. In Germania, de pilda, intreprinderi cu mai mult de 20 de angajati sunt obligate sa ocupe 5% din locurile de munca cu persoane cu dizabilitati. Daca nu respecta legea, sunt pasibile de pedeapsa. Nu putini intreprizatori prefera sa plateasca amenda.

Un alt exemplu: In Belgia, difera legile in aceasta chestiune intre Bruxelles, Flandra si Valonia. Iar in Ungaria nici nu exista vreo lege privind angajarea oamenilor cu handicap. Acolo, potrivit "Eurostat", doar 24 la suta din cei cu handicap au un loc de munca - cea mai redusa cota la nivelul UE.

O alta realitate e ca tinerii cu dizabilitati sunt nevoiti sa paraseasca scoala mai devreme decat cei fara. Multi dintre ei ajung sa traiasca la marginea societatii, in saracie si izolare sociala. Dar si cei cu inalta calificare cauta nu rareori ani de zile pana gasesc un job. Asa ca Cedric.

Diferente intre statele membre

"Integrarea pe piata muncii este in continuare cea mai mare problema cu care se confrunta cei cu dizabilitati", confirma Christian Wigand, purtator de cuvant al Comisiei Europene in domeniul social si al pietei de munca.

Wigand apreciaza cifrele actuale drept alarmante. Cu toate acestea, nu crede ca situatia se va rezolva prin introducerea unei cote comune la nivelul UE privind angajarea persoanelor cu handicap.

Pe termen lung, spune el, ar trebui sa devina o sarcina a UE, sa amelioreze conditiile cadru, sa le simplifice si sa le uniformizeze.

In 2015, Comisia UE a prezentat un proiect de lege, menit sa inlesneasca de exemplu accesul persoanelor cu handicap la Internet, ceea ce ar fi benefic pentru integrarea acestora pe piata muncii. Ceva ce in SUA este deja din 2010 realitate.

In UE asa-numitul Act european privind accesibilitatea ("Accessibility Act") mai are de depasit o serie de obstacole.

E nevoie de vointa

Legile si sanctiunile nu sunt de ajuns, subliniaza Marie-Laure Jonet, care a infiintat cu trei ani in urma un start-up social: "DiversiCom".

E nevoie de vointa oamenilor ca sa se schimbe ceva in bine, adauga ea. Marie-Laure Jonet ii sprijina pe cei ca Cedric si ii informeaza pe intreprinzatori. Echipa formata din patru oameni a reusit deja sa gaseasca locuri de munca pentru 170 de oameni cu dizabilitati si are in prezent 50 de parteneri belgieni si internationali, intre care si concerne mari precum L'Oreal, Solvay sau Accenture. "DiversiCom" deschide porti si umple o lacuna a statelor si a UE.

Concernele ar trebui, atrage atentia Marie-Laure Jonet, sa fie interesate nu doar sa faca afaceri, ci si sa-si asume o responsabilitate sociala, sa gandeasca pe termen lung - si in ce priveste personalul angajat. Este unul din invatamintele trase in urma crizei financiare globale.

Raspundere sociala

Handicapul lui Cedric nu e vizibil. Daca nu te uiti la el cu mare atentie, nu observi nici firul care porneste de la urechea dreapta, unde are fixat un aparat auditiv. Este, de fapt, o proteza, un implant Cochlear.

Daca stai cu Cedric de vorba, nu-si dezlipeste privirea de pe buzele tale. Poate citi silaba cu silaba. Se concentreaza asupra fiecarui cuvant cand vorbeste. Ceea ce nu poate, de pilda, e sa vorbeasca la telefon sau sa urmareasca o conversatie intre mai multe persoane care adesea se suprapun cand vorbesc. Sunt probleme de care se tem intreprinzatorii.

Cu ajutorul "DiversiCom", Cedric a gasit acum cateva saptamani o oferta si lucreaza la organizatia umanitara "Handicap International". Deocamdata pe o perioada de proba. El este insa singurul angajat cu dizabilitati la sediul din Bruxelles al acestui ONG.

Cedric a reusit, dar ramane, totusi, un exemplu pentru drumul inca lung de parcurs pana la o reala egalitate de sanse.

Maria Christoph

Numărul românilor ce vor să lucreze în străinătate este tot mai mic. Studiul care arată proporția tinerilor dornici să mai plece

Un număr tot mai mic de români caută un loc de munca în altă țară și numărul este în scădere de șase ani. Un studiu realizat la nivel global a dezvăluit că românii ar prefera să...

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...