România a început să devină atractivă pentru anunmiți cetățeni europeni.
Deși Austria este în mod tradiţional economia preferată de maghiarii care caută să muncească în străinătate, aceștia au început dela un timp să vină să lucreze şi în România, potrivit zf.ro.
O altă ţară vecină către care s-au orientat este Slovacia.
Caşovia din Slovacia atrage muncitori din comunele nordice ale judeţului Borsod-Abaúj-Zemplén, iar în Oradea se duc maghiari din comunele din judeţul Hajdú-Bihar, se arată într-o analiză cu date din 2022 a biroului de statistică al Ungariei, scrie sursa citată.
Sándor Baja, managing director pentru Ungaria, România şi Cehia la o companie de recrutare a declarat la o conferinţă că „dacă te duci în oraşul Biharkeresztes ai fi uimit să vezi cât de multe autobuze duc maghiarii la muncă în Oradea“.
România a ajuns din urmă Ungaria şi sunt regiuni unde salariile româneşti sunt chiar mai mari decât cele maghiare, mai arată sursa citată.
Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 5,2% în UE şi cu 4,7% în zona euro, în trimestrul doi din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, arată datele publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).
În perioada aprilie-iunie 2024, comparativ cu trimestrul doi din 2023, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în Croaţia (17,6%), Bulgaria (15,4%), România (15%), Ungaria (13,2%) şi Polonia (13%), în timp ce alte două state membre UE au raportat creşteri de peste 10%: Letonia (11%) şi Lituania (10,9%).
Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. La nivelul Uniunii Europene, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 5,1% în trimestrul doi din 2024, iar costurile non-salariale un avans anual de 5,4%.
În trimestrul doi din 2024, avansul costurilor cu forţa de muncă în România a fost generat de creşterea cu 14,4% a costului orar al forţei de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un avans de 16,7%.
Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 19,7% în construcţii, cu 14,3% în servicii şi cu 13,1% în industrie.
Conform datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 15% în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2023, iar faţă de trimestrul anterior a fost mai mare cu 6,79%.
Potrivit INS, faţă de trimestrul I 2024, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice. Cele mai semnificative majorări ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (19,72%), industria extractivă (17,62%), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (14,08%).
Comparativ cu trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 6,80%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 6,51%.
Potrivit INS, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice. Cele mai semnificative majorări ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în învăţământ (22,42%), hoteluri şi restaurante (21,67%), respectiv în alte activităţi de servicii (20,41%).
Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut în trimestrul II 2024 cu 15,03%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 14,51%.