România se confruntă cu o distribuție inegală a medicilor, ceea ce face ca lipsa de personal să fie o reală problemă la noi în țară. De exemplu, la finalul anului 2023 existau 72.740 de medici, dintre aceștia peste 92% lucrând în mediul urban, arată datele Institutului Național de Statistică. Specialiștii sunt de părere că ar trebui să se facă eforturi mari pentru a-i aduce acasă pe medicii plecați în străinătate, dar și pentru a-i determina pe tineri spre specialitățile unde este lipsă acută de oameni.
Conform statisticilor, peste 22.000 de medici români lucrează în străinătate, în căutarea unor condiții mai bune de muncă și a unor salarii mai mari, se arată în comunicatul deputatului Patriciu Achimaș-Cadariu. De asemenea, peste jumătate dintre medici lucrează în București și alte 5 județe, precum Iași, Mureș, Cluj, Timiș și Dolj, iar în restul județelor situația este alarmantă.
”Unii pleacă chiar și acolo unde venitul net nu e foarte mare față de România. Unul din principalele motive cred că este ambianța din societatea românească, care a devenit extrem de agresivă față de un corp medical care a trecut în ultimii ani printr-o perioadă foarte grea. Nimeni nu așteaptă eroizări, dar e greu să suporți o ambianță toxică. Sunt și alte motive care îi determină să plece, faptul că oamenii își doresc să trăiască în centre mari și acolo devine tot mai greu. Acest lucru există cu dimensiuni diferite în mai multe țări. Una din soluții este îmbunătățirea condițiilor de muncă”, a declarat Dorel Săndesc - Șeful Disciplinei ATI, UMF "V. Babeș" Timișoara și manager la Spitalul Clinic Județean „Pius Brînzeu”, pentru Ziare.com.
Specialiștii din domeniul sănătății spun însă că problema la noi în țară este că tinerii nu mai sunt neapărat atrași de specialitățile medicale mai dificile, cum ar fi Medicina de Urgență, Medicina de Familie, Neurochirurgia sau Anestezia, așadar ar trebui stimulați să încerce să practice meseria în orașele unde este nevoie de personal. Un exercițiu în acest sens a fost făcut în perioada pandemiei de Covid-19, atunci când tinerii medici au fost detașați în spitale mai mici unde s-au amenajat secții ATI. Ajunși acolo au văzut ce înseamnă să lucrezi într-un spital mai mic, iar unii chiar au optat apoi pentru alte orașe unde forța de muncă era slab reprezentată.
”Au avut o surpriză și au văzut că au dotări și au văzut că sunt foarte apreciați de comunitatea locală. De asemenea, la spitalele mici ei primesc în general venituri mai mari, e un paradox, deoarece sunt finanțate mai bine”, a adăugat Dorel Săndesc.
Așadar, trendul se va agrava dacă nu se iau măsuri în acest sens. Salariile ar trebui să fie unele bune, condițiile de muncă să fie și ele excelente, la fel și dotările din unitățile spitalicești. Mai mult, pentru a practica în România, cei care au câștigat experiență în vest ar trebui să aibă un loc de muncă stabil, unde să existe respect, opoziție în societate și să aibă facilități din perspectiva familiei.
”Toată lumea încearcă să scape de munca mai grea. Sunt specialități mai grele, mai solicitante. Probabil ar trebui gândite niște programe sociale cu autoritățile locale, în așa fel încât situația să devină atractivă pentru tinerii medici. Trebuie să existe niște avantaje încât ei să meargă acolo. Veniturile să fie competitive, dotarea cât mai bună pentru spitale, cabinetele medicale, existența locurilor în centrele universitare sau găsirea unor pachete care să fie atractive pentru tinerii medici care trebuie să-și întemeieze o familie. El are nevoie de o locuință, de niște avantaje”, a explicat Adrian Marinescu, director medical la Spitalul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, pentru Ziare.com.
Potrivit Guvernului, la nivel național sunt, în total, 328 de localități care nu au niciun medic de familie, deși, raportat la populație, ar fi nevoie de 376 de medici de familie. Așadar, în acest sector situația este una foarte dificilă. Astfel că la finalul lunii septembrie 2024, Senatul a adoptat o inițiativă legislativă privind asigurarea continuității asistenței medicale primare privind centrele de permanență, în regim de 24 ore pe zi, 7 zile/săptămână.
”Situația este dramatică în ceea ce privește medicina de familie. Eu am fost medic la țară, înainte de Revoluție și atunci aproape fiecare comună avea medic, iar acum este o deșertificare. Aici sunt niște cauze evidente și s-au impus niște soluții. Aceasta este singura zonă a medicinei în care nu există 2 forme din punct de vedere al proprietății, medicină publică și privată. Cred că o soluție este să existe o variantă în care medicul de familie să fie angajat al statului român și astfel să oferim și o altă alternativă care poate să rezolve aceste situații în care comune întregi nu au medic de familie”, a spus medicul din Timișoara.
Totodată, pe lângă varianta ca medicul de familie să fie angajat al statului, experții vorbesc și de o schimbare totală a cadrului legislativ, deoarece, cel mai probabil, medicii se simt neprotejați de malpraxis. În acest sens, în luna august a acestui an, Colegiul Medicilor din România a susținut că anchetele de malpraxis ar trebui să conțină, în mod obligatoriu, nu opțional, opinia unui expert medical independent.
”Sunt specialități care sunt extrem de consumptive atât din punct de vedere fizic, dar și în ceea ce privește expunerea la risc, eroare, la greșeala medicală. Există o amenințare constantă și medicii nu se simt în acest moment protejați de malpraxis, iar riscul pentru a ajunge în penal este foarte mare. Trebuie reașezat cadrul legislativ față de acest lucru, iar noi în mandatul precedent ne-am ocupat de a aduce un draft (n.r proiect) de lucru pentru o nouă lege a malpraxisului. Există în acest moment un grup în Ministerul Sănătății care trebuie să găsească cele mai bune soluții, astfel încât medicina defensivă să fie cât de mult diminuată”, a adăugat Gindrovel Dumitra, vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei, pentru Ziare.com.
Fondul de salarii al angajaților din sănătate și asistență socială a crescut anul acesta, în două tranșe, una în martie și una în iunie, în total, cu un procent de 20%, după cum prevede o Ordonanță de Urgență adoptată de Guvern pe 7 martie 2024.
