Controversă în jurul mitei aruncate unui medic pe birou. Judecătorii spun că n-a luat banii, procurorii - că nu i-a restituit

Magistrații de la Curtea de Apel București au pe masă un controversat dosar de corupţie cu un flagrant ratat, despre care judecătorii și procurorii au păreri diferite.

Tribunalul București a achitat-o pe o doctoriță pentru luare de mită după ce banii au rămas pe birou: investigatorul sub acoperire a remis șpaga, medicul n-a luat-o, dar nici nu a mai restituit-o.

Medicul Nicoleta Laurenția Galeș, specialist oncolog în cadrul Institutului de Oncologie București, a fost achitată de Tribunalul București pentru luare de mită, pe data de 20.07.2020, judecătorul fondului apreciind că nu există suficiente probe pentru a demonstra vinovăția acesteia.

Procurorii au făcut apel, susținând că deși medicul a refuzat verbal șpaga aruncată pe birou, ulterior n-a mai restituit-o investigatorului sub acoperire.

Deși la dosar se află interceptări ambientale și imagini video, magistrații nu s-au pus de acord dacă în acest caz este sau nu vorba de luare de mită.

Dosarul privind apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București (PTB) are termen pe data de 03.03.2023 la Curtea de Apel București.

Ziare.com a consultat motivarea deciziei de achitare a medicului oncolog Nicoleta Laurenția Galeș.

Aceasta a fost trimisă în judecată de către procurorii PTB pe data de 17.06.2020, pentru trei fapte de luare de mită:

• În perioada februarie – mai 2017 medicul oncolog ar fi primit, în mai multe tranșe, suma totală de 5.000 de lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la tratamentul și supravegherea evoluției stării de sănătate a unui pacient.
• La data de 21.08.2018 ar fi a acceptat promisiunea pacientei (în prezent decedată), de a-i da suma de 300 de lei ca „onorariu”, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la tratamentul și supravegherea evoluției stării de sănătate a acesteia.
• La data de 05.04.2019 ar fi primit suma de 400 de lei de la investigatorul sub acoperire care se dădea drept pacient.

Prima mită: 5.000 de lei. Rezidenții și asistentele n-au văzut nimic

În legătură cu prima acuzație, faptele au fost denunțate printr-un apel telefonic. Motivul sesizării autorităţilor este reprezentat de indignarea provocată de faptul că în ziua apelului, deşi inculpata a primit o sumă de bani de la denunţători, ea nu le-a oferit detalii despre starea tatălui lor, internat în comă:

„Deci, după ce i-a dat banii nici măcar... a plecat acasă, nici măcar nu a venit sus să ne spună în ce stare este tatăl meu, dacă e mai bine sau mai rău. Și acum chiar mi s-a pus… capac, să zic așa”, susținea denunțătorul.

În urma procesului pe fond, judecătorul a constatat că denunțătorul a dat declarații contradictorii cu privire la cuantumul mitelor date în perioada februarie-mai 2017 (în total 5.000 de lei), iar ceilalți martori – medici rezidenți, indicați ca fiind de față – au relatat că n-au văzut ca medicul specialist Nicoleta Laurenția Galeș să fi primit vreo sumă de bani.

„Din analiza denunţurilor şi declaraţiilor de martori ulterioare nu se poate stabili în concret cine a dat banii, în ce perioadă, în ce condiţii, respectiv ce sume de bani au fost oferite. Toate aceste contradicții semnalate în urma denunţurilor formulate nu au fost lămurite ulterior de către organul de urmărire penale. Singura declaraţie constantă a celor doi martori denunțători este aceea că sumele de bani au fost oferite întotdeaua în prezența altor persoane (aspect consemnat şi în rechizitoriu), respectiv medici rezidenți și asistente, însă aceste cadre medicale nu au avut vreodată vreo reacţie. Respectivele cadre medicale, fiind audiate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, nu au confirmat cele relevate de către martorii denunțători”, reține instanța de fond.

A doua acuzație: medicul a refuzat șpaga la telefon

Cu privire la cea de a doua acuzație reținută în rechizitoriu în sarcina medicului Nicoleta Laurenția Galeș, aceea că ar fi primit 300 de lei de la o pacientă, procurorii au prezentat în rechizitoriu interceptarea unei convorbiri telefonice.

Pacientă: Eu o să-i las lu' (…) onorariul dumneavoastră!

Medic: Da, stați liniștită, nu se pune problema!

Pacientă: …da sau nu?

Medic: Nu! Nu, stați… Nu discut așa ceva.

Pacientă: Nu! Mie îmi spuneți da sau nu!

Medic: Nu, nu e nevoie!

Pacientă: Ba da!

Medic: O să vă las tomograful și îi...probabil că o să schimbăm tratamentul și o să știe fetele ce să facă! Bine?

Pacientă: Bine, doamna doctor.

„Nu poate fi reținută susținerea Ministerului Public în sensul că refuzul inculpatei este de a nu discuta așa ceva prin telefon, din moment ce nu face o asemenea precizare, neexistând nici măcar o trimitere cu privire la acest lucru. Răspunsul final al inculpatei este fără echivoc: nu, nu este nevoie, prin urmare nu poate fi reținută teza conform căreia inculpata acceptă tacit ca să-i fie remisă o suma de bani prin intermediul medicilor rezidenți. Pentru existenţa infracţiunii acceptul trebuie să fie unul clar şi neechivoc”, notează instanța.

A treia șpagă, filmată de investigator. Banii au rămas pe birou

Cu privire la cea de-a treia acuzație, că medicul ar fi primit 400 de lei de la un investigator sub acoperire care a și filmat toată scena, procurorii au reținut în rechizitoriu că Nicoleta Laurenția Galeș ar fi făcut un gest evaziv de respingere a banilor și a exprimat doar verbal, în mod formal, un refuz, însă nu a returnat suma dată în modalitatea arătată.

„Procesul-verbal de transcriere a convorbirii purtate între cei doi conține și fotografii care corespund intervalului din înregistrare în care se observă cum investigatorul sub acoperire scoate din buzunar portofelul, numără în fața inculpatei Galeș Nicoleta Laurenția suma de 400 (patru sute) de lei, în bancnote având cupiura de 100 de lei, bani pe care îi pune pe biroul din fața acesteia. În înregistrare se observă cu claritate cum, deși verbal și prin gesturi inculpata pare să exprime un refuz privind suma de bani menționată, în fapt ea primește bancnotele pe birou și nu face niciun gest pentru a le restitui”, arată procurorii.

Filmările nu l-au convins pe judecătorul fondului că medicul se face vinovat de luare de mită:

• „Instanţa reţine că materialul probator administrat în cauză nu confirmă situaţia de fapt reţinută mai sus, care cuprinde de altfel mai multe erori, pentru argumentele ce urmează a fi expuse mai jos.
• În primul rând, investigatorul sub acoperire nu avea calitatea de pacient a medicului Galeș pentru ca în sarcina acesteia să poată fi reţinută fapta de luare de mită cu privire la îndeplinirea/neîndeplinirea unui act care să intre în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale inculpatei.
• Dialogul din data de 05.04.2019 a fost doar în vederea emiterii unei opinii, în baza studiului documentelor medicale prezentate cu privire la diagnosticul dlui (…), fără a se stabili la acea dată vreo schemă de tratament și cu atât mai puțin se putea pune în discuție efectuarea tratamentului așa cum eronat se arată în rechizitoriu.
• În al doilea rând, în cauză nu s-a făcut dovada că inculpata a primit suma de 400 de lei de la investigatorul sub acoperire.
• Se observă din înregistrare că după ce inculpata studiază îndelung dosarul investigatorului sub acoperire, stabileşte cu acesta data unei programări, după care pe un bilet îi notează de ce acte are nevoie, moment în care observă cum investigatorul sub acoperire scoate din buzunar portofelul, numără în fața inculpatei Galeș suma de 400 (patru sute) de lei, în bancnote având cupiura de 100 de lei, bani pe care îi pune pe biroul din fața acesteia, mai degrabă îi aruncă pe biroul acesteia. Este vizibilă reacţia de şoc a inculpatei, de uimire, de rămânere fără reacţie, cu toate acestea aceasta exclama: Nu, vă rog frumos!
• Pe înregistrarea video nu se mai vede practic ce se întâmplă – nici dacă banii au fost luaţi de către inculpată, nici dacă au rămas acolo, nici dacă au fost luaţi de investigator în urma refuzului clar al inculpatei de a accepta respectiva sumă de bani. Prin urmare teza susţinută de Ministerul Public nu este dovedită de probele de la dosar.
• Latura obiectivă a infracţiunii constă în primirea unei sume de bani sau alte foloase, care trebuie să fie evidentă, orice dubiu profitând inculpatei astfel cum s-a menţionat mai sus, însă în speţă nu este dovedită în concret această primire de bani. Investigatorul sub acoperire scoate acei bani, îi pune pe biroul inculpatei deşi aceasta spune clar nu!, neputându-se stabili ce s-a întâmplat ulterior cu acei bani”, rețin judecătorii.

Citește și:

Martorele lui Beuran: O directoare și o secretară s-au întrecut în a-l apăra pe „domnul profesor” acuzat de mită. Martoră: „Denunțătoarea e o sociopată!”

Colegele lui Mircea Beuran s-au încurcat în declarații marți, 21 martie, în dosarul în care chirurgul este acuzat că a luat mită 10.000 de euro de la o tânără rezidentă pentru a obține...

Unul dintre finanțatorii-cheie ai grupării teroriste Hezbollah se dă petrolist cinstit. Mohamad Bazzi era cazat la un hotel din centrul Capitalei

Extrădarea în SUA a unuia dintre finanțatorii-cheie ai grupării teroriste Hezbollah, Mohamad Bazzi, va fi judecată pe data de 28 martie, după ce avocații acestuia și procurorii studiază...