Lucian Croitoru cere clasei politice sa nu ii mai faca sa sufere pe romani

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, face o radiografie a conjucturii politice care a condus la situatia economica extrem de dificila in care Romania se afla astazi si atentioneaza clasa politica sa "invete lectia" si nu mai promoveze masuri populiste, nesustenabile, care sunt platite, inevitabil, de romanii de rand.

"BNR a atentionat mereu ca politica salariala populista in sectorul public a fost nesustenabila. Acum se vede cat de nociva a fost. Aceasta ar trebui sa fie o lectie pentru toata clasa politica, sa nu mai promoveze astfel de masuri, care nu fac decat sa se intoarca impotriva lor, mai devreme sau mai tarziu. Trist este ca se intorc si impotriva romanilor, care sunt primii care sufera de pe urma efectelor populismului", a declarat Lucian Croitoru intr-un interviu acordat pentru Romania Libera.

Consilierul guvernatorului BNR mai considera ca "in 2008 nu exista o sustinere pentru tipul de reforme de care avea si inca are nevoie Romania. Dupa o perioada de crestere economica inalta, nici romanii si nici conducatorii lor politici nu erau pregatiti sa accepte ca era nevoie de corectii majore", explicand astfel de ce nu s-au putut demara reformele imediat dupa alegerile generale si formarea noului Parlament.

Croitoru a mai reamintit ca o noua oportunitate a aparut in octombrie 2009, atunci cand el insusi a fost propus drept premier de presedintele Traian Basescu, dupa demiterea Guvernului Boc, si cand PSD si PNL s-au opus, respingand cabinetul sau prin vot. "Daca in octombrie 2009 s-ar fi format o majoritate care sa sustina reformele as fi ramas in fruntea guvernului, dar Parlamentul nu a vrut acest lucru", reaminteste Lucian Croitoru.

Criza politica din toamna lui 2009 ne-a costat sute de milioane de euro

In opinia sa, daca Guvernul Tariceanu nu renunta in 2005 la acordul cu FMI echilibrul bugetar de astazi ar fi fost mult mai bun, pentru ca institutia internationala le-ar fi impus guvernantilor de la Bucuresti o disciplina financiara.

"Situatia fiscala ar fi fost de departe mult mai buna. Am si o dovada in acest sens. Uitati-va cum au fost planificate veniturile bugetare in perioada 2004-2008. In 2005 si 2006 au fost planificate venituri apropiate cu ceea ce s-a colectat. Era, in mare parte, influenta disciplinei impuse de FMI. IN 2007 si 2008, aceasta planificare s-a degradat brusc si se planificau venituri mult mai mari. Desi in istoria noastra post revolutionara veniturile bugetare nu au depasit niciodata 32 la suta din PIB, planurile erau de 37 procente din PIB.

Pe aceste prognoze exagerate s-au facut cresterile de salarii in sectorul bugetar, dar in final, veniturile bugetare s-au situat tot la 32 procente din PIB. FMI a sfatuit mereu in aceasta perioada guvernul sa ramana la deficite apropiate de zero", dezvaluie Lucian Croitoru, precizand ca BNR a avertizat in permanenta autoritatile ca trebuie sa pastreze un surplus bugetar pentru ca va urma, cu certitudine, o recesiune.

Ionut Popescu a platit cu functia

"Ionut Popescu (n.red: fost ministru de Finante), a inteles acest lucru si a incercat sa mentina un deficit aproape de zero. Din aceasta cauza nu a rezistat ca ministru de Finante decat in primele sase luni ale anului 2005. Daca acordul cu FMI din 2005 ar fi fost dus pana la capat, astazi guvernul ar fi avut cu ce sa stimuleze cresterea economica", mai afirma consilierul guvernatorului BNR.

Intrebat cat ne-a costat faptul ca Romania a ramas fara guvern timp de trei luni in toamna lui 2009, Lucian Croitoru a raspuns: "Costurile directe ajung la cateva sute de milioane de euro: au fost dobanzi mai mari, au existat intarzieri in discutiile cu FMI. La acestea se adauga costurile indirecte: incertitudinea din sectorul privat, multe decizii nu au fost luate in acest sector, apoi disciplina fiscala a slabit", enumera Lucian Croitoru cateva dintre costuri.

Cine este de vina ca masurile anticriza nu au fost luate anul trecut?

Si la aceasta intrebare consilierul guvernatorului BNR a pus un diagnostic precis, de finantist nu de politician: "Dupa parerea mea, intr-un clasament al vinovatilor, pe primul loc a fost echilibrul politic prost: s-a manifestat puternic in 2009 si se manifesta la fel de puternic in 2010. Dupa cum vedeti nu exista o cooperare politica pentru depasirea acestei situatii. Pur si simplu nu a existat dialog intre putere si opozitie pe tema masurilor de ajustare.

Pe locul doi intr-un clasament al vinovatiilor se afla lipsa de viziune a politicienilor. Ei nu inteleg doua lucruri: ca ajustarile trebuie facute la timp, in perioadele bune, cand costurile ajustarilor sunt minime si ca perioadele bune nu dureaza la nesfarsit. Din aceasta cauza se ajunge la recesiune sau chiar crize, si ajustarile se fac la costuri maxime", a avertizat el.

Alegerile anticipate ar complica si mai mult situatia economica

Pe de alta parte, in opinia sa alegerile anticipate ar duce la costuri mult mai mari, fara nicio schimbare majora pe scena politica.

"Atata timp cat suntem in program cu FMI, alegerile anticipate nu ar face decat sa complice situatia economica a Romaniei. Exista o perioada inainte de alegeri in care regulile se slabesc, inclusiv pe ruta fiscala, pe cea a cresterii incertitudinilor sau pe cea a faptului ca exista o mai mare concentrare a publicului pe scrutin, nu pe munca. Si post alegeri exista o perioada similara. Toate acestea au costuri", subliniaza el.

Birocratia e foarte inventiva cand isi apara interesele

Pe de alta parte, Croitoru admite ca o solutie mai buna decat taierea salariilor si pensiilor ar fi fost reducerea drastica a aparatului birocratic, dar acest lucru nu a fost si nu este nici acum posibil, din cauza lipsei de vointa politica.

"Exista peste 500 de mii de oameni in exces in sectorul public. Reduceri masive de personal nu sunt posibile din doua motive: (i) legislatia este foarte complicata si necesita schimbari, si (ii) birocratia e atat de inventiva cand isi apara interesele, incat e foarte greu sa lupti cu ea. Inventeaza noi "nevoi", redefineste posturile, gaseste motive pentru care fiecare entitate birocratica este strict neceasra etc. In concluzie, in viziunea birocratilor, niciodata, nicio masura de restructurare nu este necesara. In 2010 si 2011 reducerea prevazuta este de 70 de mii de persoane. Insa este foarte adevarat ca reducerile de pensii si venituri salariale nu au efecte pe termen lung, daca nu sunt urmate si de aceste restructurari profunde", a mai spus Lucian Croitoru.

Ce se intampla daca guvernul cedeaza presiunilor sociale si nu ia masurile anuntate?

Lucian Croitoru a raspuns foarte ferm la aceasta intrebare : "Deficitul bugetar va trece de 10 procente din PIB, ponderea datoriei publice va creste la circa 60 procente din PIB . Statul va avea acces la finantare tot mai greu si la costuri tot mai mari. Daca nu se iau masurile anuntate, va fi greu sa gasim bani pe pietele private. Acestea nu vor mai avea increderea sa cumpere titluri ale statului roman. Asa s-a intamplat recent in cazul Greciei. Atunci vom fi din nou nevoiti sa cerem un imprumut de la FMI, chiar mai mare decat cel curent, dar va fi foarte greu de obtinut".

Si lucrurile nu se opresc aici: "Daca bugetul nu ar avea finantare, unele plati nu s-ar mai face. Ar creste arieratele catre sectorul gospodariilor si catre sectorul firmelor nefinanciare. Daca, totusi, deficitul ar creste, ar creste si inflatia. Inflatia va lua inapoi din veniturile tuturor si este posibil sa ia mai mult de 25 la suta. Este dictatura obiectiva a restrictiilor financiare. Cine nu le respecta plateste. Nu le-am respectat deloc in 20 de ani si am platit mereu. Platim si acum", mai explica finantistul.

In plus, "cu deficite bugetare mari, increderea publicului in propria moneda s-ar deteriora. S-ar deprecia moneda nationala iar depreciera monedei ar confisca economiile in lei ale populatiei si ratele dobanzilor ar creste. Recesiunea s-ar accentua, firmele si gospodariile nu si-ar mai plati datoriile la banci. Astfel, si situatia sistemului bancar s-ar deteriora. In concluzie, masurile de acum sunt o solutie optima daca judecam in dinamica".

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...