Medicul Lucian Duță află miercuri dacă merge sau nu la pușcărie după ce a băgat în buzunar 6 milioane de euro

Dr. Lucian Duță, fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cere sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate în timp ce așteaptă, miercuri, 4 mai, decizia definitivă în procesul în care e acuzat de procurorii anticorupție că a luat o șpagă de 6 milioane de euro pentru implementarea cardului de sănătate.

Cu 24 de ore înainte ca magistrații de la Curtea de Apel București să anunțe decizia definitivă în dosarul de corupție al lui Lucian Duță, acesta s-a prezentat la Înalta Curte pentru a solicita amânarea judecării excepției de neconstituționalitate, pe motiv că nu are avocat. Lucian Duță nu are unul, ci doi avocați (fostul șef al CSM, Dan Lupașcu, fiind unul dintre ei - foto stânga), însă marți n-a dat de niciunul.

Magistrații de la ICCJ au suspendat chiar ședința de judecată pentru ca fostul șef al CNAS să ia legătura cu avocații, în tentativa de a discuta marți cererea acestuia de sesizare a CCR. Cum Duță a dat câteva telefoane apoi a dat din umeri în fața instanței, judecătorii i-au dat termen 17 mai.

Teoretic, instanța de apel nu e ținută în loc de amânarea de la curtea supremă în ceea ce privește soluționarea dosarului lui Duță, dar practica a demonstrat că magistrații sunt atenți când vine vorba de constituționalitatea textelor de lege, ca nu cumva inculpații să se plângă CEDO că n-au avut parte de un proces echitabil. Lucian Duță știe acest lucru și încearcă să mai tragă de timp.

Lucian Duță face plângeri peste plângeri de când a formulat denunț pentru a beneficia de reducerea cu jumătate a pedepsei.

Fostul șef al CNAS și-a denunțat denunțătorii

Pe Irina Socol și pe Radu Enache i-a „turnat” dr. Lucian Duță la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pentru a scăpa de jumătate din pedeapsă. Practic, Duță și-a denunțat propriii denunțători. Procurorii de acolo au deschis un dosar în urma acestui denunț, preluat ulterior de DNA. Procurorii anticorupție au constat că Duță a scris în delațiune despre fapte vechi, a căror termen de prescripție s-a împlinit.

Legea nr. 682 din 19 decembrie 2002 privind protecția martorilor prevede că denunțătorii beneficiază de reducerea cu jumătate a limitelor pedepsei doar dacă „furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite”. Procurorii DNA au considerat că nu-i cazul lui Lucian Duță. Acesta nu s-a lăsat mai prejos și a făcut sesizare către procurorul șef al DNA, Crin Bologa. Și acesta i-a respins plângerea.

Așa se face că, la ultimul termen de judecată, pe data de 7 aprilie, procurorul de ședință al DNA a cerut judecătorilor de la Curtea de Apel București să mențină pedeapsa de 6 ani de închisoare pronunțată de instanța ierarhic inferioară pe numele fostului șef al CNAS.

Procuror DNA: „Mita, luată pentru îndestularea personală a inculpatului ”

„Inculpatul Duță Lucian în calitate de președinte al CNAS și-a dat acordul pentru încheierea actelor adiționale. Adrian Georgescu, martor, a spus ca comisionul de 15% pentru Duță era prevăzut la fiecare act adițional by default. El a susținut că banii au fost luați pentru sprijin politic, dar banii este cert că s-au luat.

Datele cu privire la firmele offshore a fost date chiar de Lucian Duță celor doi martori, Radu Enache și Irina Socol. Banii nu au fost dați pentru sprijin politic, ci pentru îndestularea personală a inculpatului și a familiei acestuia. Este vorba de excursii în străinatate. Familia concubinei s-a îmbogățit în perioada respectivă cu casă și mașina, când ei, înainte, nu aveau bani decât pentru traiul zilnic, pentru mâncare.

Nu este atins termenul de prescripție. Cu privire la denunțul formulat în cauză, dosarul înregistrat la PCA Constanta, iar procurorul competent de la DNA a înțeles să îl infirme. Asta pentru că începerea urmăririi penale in rem (n.r. – numai cu privire la fapte) și apoi în personam s-a făcut în condiții de nelegalitate. Sumele mari de bani excludeau competența PCA Constanța. Apoi, fapta arătată în denunț era deja prescrisă. Nu am văzut în viața mea o asemenea ordonanță dată de un procuror: să nu verifici că e prescrisă fapta cu un an înainte! E o sumă enormă, 6 milioane de euro (n.r. – mita din dosarul lui Lucian Duță). Nu cred că este cazul să mai fie redusă pedeapsa, rog să o mențineți în același cuantum”, a arătat procurorul DNA.

Motivele pentru care avocații lui Duță cer achitarea

Pe de altă parte, avocații lui Lucian Duță au cerut achitarea acestuia pentru următoarele argumente:

• fapta nu e prevăzută de legea penală veche
• a intervenit prescripția la data judecării cauzei pe fond, dar instanța n-a ținut cont
• dacă instanța de apel reține totuși vinovăția, acestuia să i se reducă pedeapsa cu jumătate, deoarece legea nu stabilește în sarcina denunțătorului obligația de rezultat.

Legat de această din urmă chestiune se leagă excepția de neconstituționalitate invocată de Lucian Duță la ICCJ, anume de prevederile Legii 682 din 19 decembrie 2002 privind protecția martorilor.

Condamnarea pe fond și acuzațiile procurorilor DNA

Pe data de 27 noiembrie 2020, Lucian Duţă a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 6 ani închisoare cu executare, fiind acuzat de DNA că a primit o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software. Judecătorii au menţinut măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune dispusă faţă de Lucian Duţă şi au dispus confiscarea sumei de 6.300.000 euro.

Lucian Duţă a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2018, fiind acuzat că, în perioada 2010 - 2012, în calitate de preşedinte al CNAS, a pretins de la reprezentanţii a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adiţional sau contract pe care l-a semnat în această calitate şi a primit suma totală de 6.300.000 de euro, dintre care 5.500.000 de euro prin transferuri bancare şi 800.000 de euro în numerar.

Sumele de bani au fost remise lui Duţă fie în numerar (în mai multe tranşe), fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile şi cu conturi bancare deschise în Elveţia.

DNA mai susţinea atunci că Lucian Duţă ar fi primit mită în legătură cu încheierea şi derularea unui act adiţional la contractul pentru realizarea unui parteneriat pentru proiectarea, construirea şi operarea unui sistem informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România.

De asemenea, el ar fi primit bani în legătură cu încheierea şi derularea unui acord-cadru de servicii ce avea ca obiect furnizarea soluţiei informatice de implementare a Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate şi interconectarea acestora cu Sistemul Informatic Unic Integrat.

Dumitru Buzatu, eliberat din închisoare după ce a făcut un denunț la DNA. Decizia instanței în cazul fostului baron PSD

Tribunalul Vaslui a decis luni, 15 aprilie, plasarea în arest la domiciliu a fostului lider PSD Dumitru Buzatu, acuzat de luare mită, aflat până acum în arest la Penitenciarul Vaslui....

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...