Fostul șef al CNAS a „turnat”, dar nu a scăpat. Procurorii DNA nu-s convinși că Lucian Duță merită să scape de jumătate din pedeapsă

Judecătorii dezbat pe data de 6 aprilie dacă fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duță, va beneficia sau nu de prevederile legii protecției martorilor după ce a „turnat” la DNA pentru a scăpa cu jumătate din pedeapsa de 6 ani de pușcărie pentru luare de mită.

În limbajul „academicienilor” de la Rahova „a face nouășpe`le” înseamnă a formula un denunț pentru a scăpa cu o pedeapsă mai mică, după aplicarea prevederilor Art. 19 din Legea 682/2002.

Exact asta a făcut Lucian Duță, fostul șef al CNAS, înainte ca instanța să soluționeze definitiv dosarul în care a primit pe fond 6 ani de închisoare pentru o mită de 6,3 milioane de euro (800.000 cash și 5,5 milioane în cont din Elveția) primită în 2010 în legătură cu implementarea cardului de sănătate.

De aceea, cauza a fost repusă pe rol după ce judecătorii Curții de Apel București au rămas în pronunțare cu privire la apelul declarat de Lucian Duță împotriva deciziei de condamnate pronunțată de Tribunalul București.

La termenul din data de 9 martie, avocații lui Lucian Duță au informat instanța de judecată că au formulat o plângere împotriva unei ordonanțe a procurorilor DNA a cărei soluționare (de către procurorul-șef al DNA, Crin Bologa) ar vrea să fie atașată la dosar.

Procurorul de ședință al DNA a declarat în sala de judecată că nu se opune administrării acestei probe și poate pune concluzii și în lipsa procurorului de caz, care anunțase în ultimul moment că nu poate participa la termen.

„Sunt în măsură să pun concluzii. Doar art. 19 și individualizarea pedepsei au mai rămas de discutat”, a declarat procurorul de ședință al DNA.

Faptul că avocații lui Lucian Duță au vorbit în sala de judecată despre exercitarea unei plângeri împotriva ordonanțelor procurorului de caz pe care trebuie să o soluționeze Crin Bologa, șeful DNA, ar putea fi consecința logică a faptului că denunțul lui Lucian Duță n-a avut efectul scontat, iar procurorul nu a vrut să îi aplice reducerea pedepsei cu o jumătate.

Ce prevede art. 19 din Legea privind protecția martorilor

Iată ce prevede Legea nr. 682 din 19 decembrie 2002 privind protecția martorilor:

„Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

Articolul 2 litera a) punctul 1 la care face referire textul de lege prevede următoarele:

„Martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situații: 1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, și prin declarațiile sale furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni”;

Lucian Duță, condamnat pe fond la 6 ani de pușcărie

Pe data de 27 noiembrie 2020, Lucian Duţă, fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost condamnat vineri de Tribunalul Bucureşti la 6 ani închisoare cu executare, fiind acuzat de DNA că a primit o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software.

Conform deciziei instanţei, Lucian Duţă nu are voie, pe o perioadă de 4 ani, să fie ales şi să ocupe o funcţie publică, el având interzis şi să exercite profesia ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

Judecătorii au menţinut măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune dispusă faţă de Lucian Duţă şi au dispus confiscarea sumei de 6.300.000 euro.

De asemenea, a fost menţinut sechestrul pe suma de 2.183.820 aflată în conturile din Elveţia ale societăţii Eurotrust Invest Inc. şi pe suma de 1.503.000 euro, primită de Euroinvest Development SRL şi investită într-o construcţie şi teren de pe strada Jean Monnet din Bucureşti.

În plus, a fost instituit sechestru asigurător asupra tuturor bunurilor lui Duţă, prezente şi viitoare, în limita sumei de 2.294.187 euro (având în vedere că suma totală primită cu titlul de mită de inculpat a fost de 6.300.000 de euro, iar în limita sumei de 4.005.813 euro au fost identificate sumele de bani şi bunurile imobile ce fac obiectul sechestrului). Decizia nu este definitivă a fost atacată cu apel.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru fostul șef al CNAS

Lucian Duţă a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2018, fiind acuzat că, în perioada 2010 - 2012, în calitate de preşedinte al CNAS, a pretins de la reprezentanţii a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adiţional sau contract pe care l-a semnat în această calitate şi a primit suma totală de 6.300.000 de euro, dintre care 5.500.000 euro prin transferuri bancare şi 800.000 euro în numerar.

Sumele de bani au fost remise lui Duţă fie în numerar (în mai multe tranşe), fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile şi cu conturi bancare deschise în Elveţia.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra sumei de 2.183.820 euro identificată într-un cont bancar din Elveţia, asupra unui teren cu construcţie S+P+4, asupra a trei apartamente şi asupra unui autoturism.

Pe 4 aprilie 2018, DNA anunţa că i-a fixat lui Duţă o cauţiune de 4.500.000 de lei.

DNA mai susţinea atunci că Lucian Duţă ar fi primit mită în legătură cu încheierea şi derularea unui act adiţional la contractul pentru realizarea unui parteneriat pentru proiectarea, construirea şi operarea unui sistem informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România.

De asemenea, el ar fi primit bani în legătură cu încheierea şi derularea unui acord-cadru de servicii ce avea ca obiect furnizarea soluţiei informatice de implementare a Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate şi interconectarea acestora cu Sistemul Informatic Unic Integrat.

Directorul CFR condamnat pentru că își snopea în bătaie copiii mai are un dosar, de abuz în serviciu. Vrânceanu critică „moralitatea procedurală” a procurorilor

Ciprian Nicolae Vrânceanu, fost director al CFR condamnat definitiv vineri, 8 decembrie, la 6 ani de pușcărie după ce și-a terorizat copiii, încercă să scape de dosarul de abuz în...

Ioana Mihăilă, a treia persoană urmărită penal în dosarul vaccinurilor din pandemie. Ce acuzații i se aduc

Fostul ministru al Sănătăţii, Ioana Mihăilă, este a treia persoană urmărită penal de către DNA în dosarul vaccinurilor din pandemie, pe lângă Florin Cîțu și Vlad Voiculescu....