Doctorul în șpăgi Lucian Duță află dacă rămâne sau nu cu 6 ani de pușcărie. Procuror: „Lua mită by default!”

Fostul șef al Casei Naționale de Asigurări în Sănătate (CNAS), Lucian Duță, așteaptă acasă, bolnav de COVID-19, pronunțarea definitivă în dosarul în care este judecat pentru o mită de 6,3 milioane de euro, primită în perioada 2010-2012 în legătură cu implementarea cardului național de sănătate.

Lucian Duță are o deja o condamnare pe fond pe numele lui în acest dosar. Tribunalul București l-a găsit vinovat pentru luare de mită și l-a trimis la pușcărie pentru 6 ani.

Fostul șef al CNAS spera că va beneficia de reducerea cu jumătate a pedepsei pentru că a făcut denunț.

Strategia lui era să rămână cu o pedeapsă de 3 ani, eventual cu suspendare. Nu i-a ieșt, deoarece Duță a denunțat fapte care s-au prescris. Legea spune că doar denunțătorii care aduc „informații cu caracter determinant” sunt recompendați cu reducerea limitelor de pedeapsă, nu orice „turnătorie”.

La ultimul termen de judecată – de la care Lucian Duță a lipsit, deoarece s-a infectat cu virusul SARS-CoV-2 pe final de proces – avocații au încercat să convingă instanța de judecată, printre altele, să îi facă clientului lor aplicarea prevederilor Articolului 19 din Legea 682/2002 privind protecția martorilor.

În limbajul „academicienilor” de la Rahova „a face nouășpe`le” înseamnă a formula un denunț pentru a scăpa cu jumătate din pedeapsă.

Dan Lupașcu, fost președinte al CSM, l-a reprezentat pe Lucian Duță în fața Curții de Apel București.

Avocatul a început cu o cerere de amânare, arătând că Lucian Duță are COVID-19. Ce-i drept, Duță nu purta mască pe 10 martie, când reporterul Ziare.com l-a surprins pe holurile instanței.

Numai că instanța a respins cererea de amânare, iar discuțiile în apel s-au desfășurat în lipsa lui Lucian Duță. Judecătorii trebuiau să se pronunțe încă din decembrie 2021, numai că avocații au obținut repunerea cauzei pe rol arătând că Lucian Duță a formulat un denunț și, astfel, ar trebui să beneficieze de prevederile Legii privind protecția martorilor.

Între timp, DNA i-a respins această cerere, Duță a contestat soluția la procurorul ierarhic superior, unde iarăși a pierdut.

Pe cine a „turnat” Lucian Duță în speranța că scapă ieftin

Pe Irina Socol și pe Radu Enache i-a „turnat” dr. Lucian Duță la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pentru a scăpa de jumătate din pedeapsă. Procurorii de acolo au deschis un dosar în urma acestui denunț, preluat ulterior de DNA. Procurorii anticorupție au constat că Duță a scris în delațiune despre fapte vechi, a căror termen de prescripție s-a împlinit. Ce prevede art. 19 din Legea privind protecția martorilor. Practic, Duță și-a denunțat propriii denunțători.

Iată ce prevede Legea nr. 682 din 19 decembrie 2002 privind protecția martorilor:

„Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

Articolul 2 litera a) punctul 1 la care face referire textul de lege prevede următoarele:

„Martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situații: 1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, și prin declarațiile sale furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni”;

Avocat: „Procurorii trebuie să strângă probe, nu denunțătorul”

Avocații lui Lucian Duță au arătat miercuri, în sala de judecată, că fostul șef al CNAS ar trebui să beneficieze de reducerea pedepsei cu jumătate.

„Din Decizia 79/2021 a ICCJ, într-un proces de dezlegare a unor chestiuni de drept, rezultă că beneficiul Art. 19 pentru denunțător este condiționat de continuarea urmăririi penale in personam. Pentru incidența acestei clauze nu este necesară tragerea la răspundere penală prin condamnare, nici finalizarea rechizitoriului. Beneficiul Art. 19 e dobândit de continuarea urmăririi penale. Legiuitorul nu stabilește în sarcina denunțătorului obligația de rezultat. Organului judiciar îi revine obligația să strângă probe, nu denunțătorului. Relevanță prezintă momentul emiterii ordonanței de efectuate în continuare a urmăririi penale. Stabiliți o pedeapsa cu suspendare. E de acord să presteze muncă în folosul comunității”, a declarat Dan Lupașcu, avocatul lui Lucian Duță.

Pe de altă parte, avocatul a explicat că, din calculele apărării, și faptele lui Lucian Duță s-ar fi prescris, motiv pentru care a solicitat instanței să îl achite.

Un alt argument pentru achitare a fost că în cazul lui Lucian Duță legea mai favorabilă ar fi vechiul cod penal, ale cărui prevederi nu ar incrimina faptă acestuia.

„Cât privește primirea pentru sine nu există dovezi pentru acest lucru. Cât privește primirea pentru altul, aceasta nu era incriminată de legea veche. Legea mai favorabilă este Codul penal din 1968 și, astfel, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Solicitam achitarea pe Art 16 lit. b) (n.r. - fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege)”, a mai spus Dan Lupașcu.

DNA: „Duță lua mită by default. Era o sumă enormă!”

Procurorul de ședință al DNA a desființat punct cu punct susținerile avocaților lui Lucian Duță.

„Inculpatul Duță Lucian în calitate de președinte al CNAS și-a dat acordul pentru încheierea actelor adiționale. Adrian Georgescu, martor, a spus ca comisionul de 15% pentru Duță era prevăzut la fiecare act adițional by default. El a susținut că banii au fost luați pentru sprijin politic, dar banii este cert că s-au luat. Datele cu privire la firmele offshore a fost date chiar de Lucian Duță celor doi martori, Radu Enache și Irina Socol. Banii nu ai fost dați pentru sprijin politic, ci pentru îndestularea personală a inculpatului și a familiei acestuia. Este vorba de excursii în străinatate. Familia concubinei s-a îmbogățit în perioada respectivă cu casă și mașina, când ei, înainte, nu aveau bani decât pentrut traiul zilnic, pentru mâncare. Nu este atins termenul de prescripție. Cu privire la denunțul formulat în cauză, dosarul întregistrat la PCA Constanta, iar procurorul competent de la DNA a înțeles să îl infirme. Asta pentru că începerea urmăririi penale in rem (n.r. – numai cu privire la fapte) și apoi în personam s-a făcut în condiții de nelegalitate. Sumele mari de bani exludeau competența PCA Constanța. Apoi, fapta arătată în denunț era deja prescrisă. Nu am văzut în viata mea o asemenea ordonanță dată de un procuror: să nu verifici că e prescrisa fapta cu un an înainte! E o suma enorma, 6 milioane de euro (n.r. – mita din dosarul lui Lucian Duță). Nu cred că este cazul să mai fie redusă pedeapsa, rog să o mențineți în același cuantum”, a arătat procurorul DNA.

Lucian Duță, condamnat pe fond la 6 ani de pușcărie

Pe data de 27 noiembrie 2020, Lucian Duţă, fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost condamnat vineri de Tribunalul Bucureşti la 6 ani închisoare cu executare, fiind acuzat de DNA că a primit o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software.

Conform deciziei instanţei, Lucian Duţă nu are voie, pe o perioadă de 4 ani, să fie ales şi să ocupe o funcţie publică, el având interzis şi să exercite profesia ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

Judecătorii au menţinut măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune dispusă faţă de Lucian Duţă şi au dispus confiscarea sumei de 6.300.000 euro.

De asemenea, a fost menţinut sechestrul pe suma de 2.183.820 aflată în conturile din Elveţia ale societăţii Eurotrust Invest Inc. şi pe suma de 1.503.000 euro, primită de Euroinvest Development SRL şi investită într-o construcţie şi teren de pe strada Jean Monnet din Bucureşti.

În plus, a fost instituit sechestru asigurător asupra tuturor bunurilor lui Duţă, prezente şi viitoare, în limita sumei de 2.294.187 euro (având în vedere că suma totală primită cu titlul de mită de inculpat a fost de 6.300.000 de euro, iar în limita sumei de 4.005.813 de euro au fost identificate sumele de bani şi bunurile imobile ce fac obiectul sechestrului). Decizia nu este definitivă a fost atacată cu apel.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru fostul șef al CNAS

Lucian Duţă a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2018, fiind acuzat că, în perioada 2010 - 2012, în calitate de preşedinte al CNAS, a pretins de la reprezentanţii a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adiţional sau contract pe care l-a semnat în această calitate şi a primit suma totală de 6.300.000 de euro, dintre care 5.500.000 de euro prin transferuri bancare şi 800.000 de euro în numerar.

Sumele de bani au fost remise lui Duţă fie în numerar (în mai multe tranşe), fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile şi cu conturi bancare deschise în Elveţia.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra sumei de 2.183.820 deeuro identificată într-un cont bancar din Elveţia, asupra unui teren cu construcţie S+P+4, asupra a trei apartamente şi asupra unui autoturism.

Pe 4 aprilie 2018, DNA anunţa că i-a fixat lui Duţă o cauţiune de 4.500.000 de lei.

DNA mai susţinea atunci că Lucian Duţă ar fi primit mită în legătură cu încheierea şi derularea unui act adiţional la contractul pentru realizarea unui parteneriat pentru proiectarea, construirea şi operarea unui sistem informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România.

De asemenea, el ar fi primit bani în legătură cu încheierea şi derularea unui acord-cadru de servicii ce avea ca obiect furnizarea soluţiei informatice de implementare a Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate şi interconectarea acestora cu Sistemul Informatic Unic Integrat.

Ce pedeapsă cu închisoarea a primit o femeie care și-a permis să hărțuiască un artist celebru

O femeie care l-a hărţuit pe cântăreţul Harry Styles a fost închisă şi i s-a interzis să îl vadă pe acesta pe scenă, potrivit news.sky.com. Myra Carvalho, în vârstă de 35 de ani,...

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...