Chiar suntem anticomunisti? Un test eficient. Si un mesaj pentru Ludovic Orban

Autor: Ovidiu Alexandru Raetchi - parlamentar
Sambata, 25 Iulie 2020, ora 00:00
4612 citiri

In anul 2017 apareau tot mai multe semnale ca Fortul 13 Jilava, poate cel mai reprezentativ spatiu al torturii comuniste si al rezistentei spirituale in fata URSS, se afla intr-o faza avansata de degradare si risca sa se aneantizeze pe fondul indolentei administrative.

Solutia pentru a salva memoria acestui spatiu - pe care copiii nostri trebuie sa il vada pentru a intelege istoria Romaniei si caracterul sinistru al bolsevismului - este o investitie serioasa in infrastructura, conservare si consolidare. Investitie pe care statul roman, in conditii normale, nu era dispus sa o faca.

Solutia pe care am gasit-o in acel moment pentru a genera conditiile speciale menite sa puna statul roman in miscare a fost o propunere legislativa prin care Muzeul Victimelor Comunismului - o idee care plutea in aer de ani de zile, insa fara succes - sa fie infiintat chiar in Fortul 13. In acest mod, rezolvam concomitent doua probleme: fondam un muzeu al anticomunismului si, gratie lui, salvam locul unde au fost incarcerati sau executati, intre 1944 si 1964, membri ai partidelor istorice, oameni de cultura, luptatori din miscarea de rezistenta anticomunista precum Corneliu Coposu sau Vladimir Ghika.

Inutil sa mai amintesc ca toate celelalte state europene care au trecut prin totalitarismul nazist sau comunist au arhivat deja memoria ororilor comise de aceste regimuri in muzee dedicate. Romania nu a facut inca acest pas, iar Bucurestiul ramane singura capitala est-europeana din UE fara un muzeu al comunismului.

Din perspectiva memoriei istorice, Fortul 13 este in mod evident cel mai potrivit loc pentru a vorbi despre atrocitatile regimului comunist. Este deja clasat ca monument istoric de tip A, din 2012, si declarat Memorial al luptei antitotalitare in 2013. Cu toate acestea, zidul de executie, gloantele si gropile comune in care au fost aruncate trupurile celor care s-au opus regimului comunist sunt acoperite de grajduri, dependinte abandonate si distruse de animale.

Am explicat toate aceste lucruri in proiectul legislativ depus in anul 2017 si intr-o scrisoare deschisa trimisa premierului de atunci, Sorin Grindeanu. Desigur, fara rezultat: PSD avea alte prioritati in anul 2017 - erau zilele de glorie ale amnistiei si gratierii. Proiectul meu a ramas pana azi la sertar, fiind respins de pesedisti in comisii.

Cateva lucruri bune, totusi, s-au intamplat intre timp. In anul 2019, Parlamentul a votat un alt proiect, prin care era infiintat un Muzeu al Ororilor Comuniste. Sediul acestuia urma sa fie la ... Casa Poporului - nu tocmai cel mai reprezentativ obiectiv anticomunist, motiv pentru care ideea a fost si eliminata din lege.

Desi a trecut un an de atunci, nu avem muzeul promis. Si inca se cauta un sediu pentru acesta. In paralel, in decembrie 2019, Fortul 13 Jilava a fost transferat dinspre Administratia Nationala a Penitenciarelor catre Consiliul Judetean Ilfov, un pas inainte pentru salvarea sa pe termen scurt, insa insuficient pentru anvergura nationala a acestui monument care presupune lucrari majore (chiar zilele trecute aparand noi dezvaluiri despre solutiile barbare utilizate de comunisti pentru a sterge de pe fata pamantului orice ramasita pamanteasca a victimelor de acolo, cadavrele fiind ingropate sub grajduri).

In mod evident, Fortul 13 Jilava trebuie sa fie sediul atat de cautat al Muzeului Ororilor Comunismului. Nu poti intelege crimele comunistilor in Casa Poporului, ci in locul in care ele au avut loc - si asta langa Capitala, intr-o zona relevanta pentru turisti. Iar o decizie in acest sens trebuie asumata rapid, pentru ca fiecare zi irosita pune in pericol structura Fortului.

Ludovic Orban este un anticomunist convins. Si un om care a avut intotdeauna grija de memoria elitei politice distruse de comunisti - fie ca vorbim de liberali sau de taranisti. Din acest motiv, apelul meu public pentru premier este sa isi asume personal salvarea Fortului 13 prin stabilirea lui ca sediu al Muzeului Ororilor Comunismului. Ceea ce PSD a blocat in Parlament din 2017, un lider de dreapta poate solutiona in cateva zile. Sunt convins ca va gasi parteneri in acest sens in ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu si in secretarul de stat Liviu Bratescu, de altfel un istoric valoros.

Va fi un gest de o importanta majora pentru istoria Romaniei si pentru pastrarea memoriei unor oameni-simbol precum Corneliu Coposu.

Ovidiu Raetchi este parlamentar PNL de Bucuresti si vicepresedintele Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor, scriitor specializat in Orientul Mijlociu. A publicat Avangarda Califatului, O istorie intelectuala a jihadismului, Ed. Litera, 2019; Tzahal, O istorie a armatei israeliene, Ed. Litera, 2019; Soldatul Putin si Filosoful Dughin. Civilizatia rusa in fata unei noi erori imperialiste, Ed.Nemira, 2017; Scurt Tratat despre Iubire, Ed. Nemira, 2017; EsTeistica, Ed. Niculescu, 2004.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Cum au ajuns românii din Diaspora să voteze AUR. Antropolog: George Simion este fix simbolul clasei mijlocii deprivate de globalizare
Cum au ajuns românii din Diaspora să voteze AUR. Antropolog: George Simion este fix simbolul clasei mijlocii deprivate de globalizare
Votanții AUR sunt motivați de „nemulțumirea pe care o simt că alții câștigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării”, argumentează antropologul Radu Umbreș într-o analiză...
Florin Cîțu s-a supărat “big time” pe partid. A ieșit de pe toate grupurile PNL și se pregătește să fie schimbat de la șefia SenatuluI
Florin Cîțu s-a supărat “big time” pe partid. A ieșit de pe toate grupurile PNL și se pregătește să fie schimbat de la șefia SenatuluI
Fostul lider liberal Florin Cîțu a părăsit zilele trecute toate grupurile de comunicare internă ale PNL, susțin surse politice pentru ziare.com. Cîțu se așteaptă ca în toamnă să...