Pietrele de incercare ale guvernului Orban

Gata, perioada de euforie a trecut, savoarea victoriei a fost gustata din plin, aroganta adversarului a fost pusa cu botul pe labe. De acum incolo guvernul liberal, instalat la carma, va trebui sa-si demonstreze performanta si sa ne convinga pe toti ca el este altceva decat au fost ceilalti.

Conditiile ii sunt favorabile, dar provocarea este si ea pe masura. Asteptam de la noii guvernanti sa demonstreze ca sunt in stare sa repare tot ce au stricat predecesorii si sa ridice tara la nivel european, pentru ca in curand sa fim comparabili - daca nu cu Franta sau Germania - cel putin cu Polonia sau Cehia, care pornisera la drum cu Walesa si Havel, nu cu Iliescu si Nastase.

Romanul nu pare ingrijorat de perspectivele termenelor lungi, pe cat il sperie termenele scurte, iar intrebarea de 20 de puncte suna cam asa: va fi mai bine in anul care vine sau va fi mai rau?

Adica, ce asteptari avem de la Guvernul Orban si in ce masura contam ca ar fi in stare sa schimbe ceva, intr-un an? Caci, daca nu schimba nimic, apare intrebarea subsecventa: atunci la ce a mai venit?

Iar, daca schimba, atunci ce? Evident, nu poate schimba totul dintr-o data, dar eventuala ratare a testelor la care s-a inhamat guvernul liberal ar putea fi un crunt motiv de dezamagire nu numai pentru electoratul roman, dar si pentru partenerii europeni.

Mostenind uriase gauri negre, ascunse cu grija sub presul partidului de predecesorul Orlando, noul ministru al Finantelor a demonstrat deja ca bugetul real nu se poate incadra in deficitul de maximim 3%, convenit in cadrul UE prin tratatul de la Lisabona.

Astfel, ministrul Citu s-a pus in fata a doua alternative: ori continua musamalizarea datelor reale practicata de PSD, ori da arama pe fata, declara cifrele corecte, dar nivelul deficitului va sari mult peste cel admis in Tratat.

Guvernul a ales cea de a doua varianta - riscanta, dar cinstita. Cinstita sub aspectul corectitudinii si riscanta in cazul in care PSD ar fi incercat o motiune de cenzura la care insa nu s-a angajat, temandu-se de efectul bumerangului.

Partea buna este ca, de bine, de rau, bugetul s-a conturat. Partea grea e ca, in limitele acestui buget, domnul Orban va trebui sa umble pe sarma, ca sa onoreze promisiunile salariale populiste facute de PSD, majorarile de pensii, sa faca fata necesitatilor de investitii total neglijate pana acum, sa raspunda nevoilor societatii si sa se fereasca de merele otravite ale adversarului, care propune tot ce-i trece prin cap, ca doar nu da de la el.

In consecinta, este de asteptat ca performanta Guvernului Orban sa se masoare mai mult in felul cum atrage si utilizeaza inteligent fonduri extrabugetare, decat in executia bugetara propriu zisa. Ce poate face?

Romania este tara care s-a folosit de fondurile nerambursabile ale UE mai putin decat oricare alta dintre tarile fost comuniste. Ar fi multe de spus, dar principala cauza mi se pare aceea ca europenii controleaza la sange modul cum sunt folosite nerambursabilele lor fonduri. Nu merge cu comisioane sau licitatii adjudecate preferential, in baza principiului turcesc: interesul poarta fesul.

Daca mai adaugam si "amanuntul" ca fondurile se dau pe baza de documentatii, iar in vechea guvernare erau plantati mai mult ageamii si politruci, nepriceputi la elaborarea lor, este usor de inteles de ce guvernele de pana acum n-au prea prezentat proiecte.

Mi se pare de bun augur efortul inceput de domnul Orban pentru deratizarea ministerelor si indepartarea de acolo a acestor daunatori, dar treaba ramane neterminata, daca nu asaza in locul lor experti competenti, priceputi si versati in ce priveste pretentiile europene.

Una peste alta, fara documentatii intocmite de profesionisti, nu ajungem la fonduri, fara fonduri nu vedem investitii si fara invesitii nu apare schimbarea asteptata de romani. Nu ca n-ar exista respectivii profesionisti, dar parca nu i-am vazut inca.

PPP este inca o sursa de finantare extrabugetara, recomandata insa numai acolo unde fondurile nerambursabile europene n-au fost suficiente. Caci, atentie: spre deosebire de finantarea europeana gratuita, finantarea PPP obliga statul roman sa restituie cheltuielile cu varf si indesat, din taxele puse pe autostrazi sau alte investitii.

Incercarea de a accesa fonduri prin PPP a fost unul din cele mai mari chixuri ale Dancilei. Convinsa ca tot ce zboara se mananca, s-a dus personal sa-si caute parteneri, dar n-a luat-o nimeni in seama. A calatorit mult si cu rezultate zero.

Acum, dupa asemenea nereusite de proportii, e greu sa apreciezi cata incredere mai pot avea investitorii straini intr-un nou guvern la Bucuresti. Este un test pentru domnul Orban sa devina convingator prin propria politica si propria capacitate, alta decat cea a predecesoarei sale.

Dar merita incercat, intrucat numai cu bugetul nostru subtirel si cu fondurile europene limitate, nu poti acoperi uriasele cheltuieli pentru autostrazi, spitale, scoli, urbanism, material rulant si multe altele.

Iar incercarea este cu atat mai grea, cu cat partenerii potentiali din Orientul Mijlociu, din Turcia, China, Japonia si chiar europeni, au ramasi dezamagiti dupa intalnirile cu guvernele PSD si dupa ce au vazut cat de usor se prabusesc ele.

Fara indoiala, unii se intreaba in cugetul lor: cine o mai fi si Orban asta, care se da mare dupa anihilarea Dancilei, a lui Dragnea, a lui Tudose, Grindeanu sau Ponta? Asa ca, daca noul Guvern va convinge ca este altceva decat ceea ce au fost cele de pana acum, poate vom avea parteneri public-privati. Daca nu, nu.

Ca sa dreaga dezastrul preluat de la PSD, actualului Guvern nu-i ajung numai bunele sale intentii. Ii trebuie specialisti pe domenii in locul politrucilor plantati peste tot de PSD, ii trebuie solutii intelepte si ii trebuie surse financiare, plus increderea si interesul celor dispusi sa investeasca in Romania.

Pentru asemenea finantari indraznete, mi se pare foarte realista optica primarului clujean, care spunea zilele trecute cu privire la o viitoare linie de metrou a orasului, ca s-a gandit la "bani europeni, bani locali, bani nationali si parteneriat public-privat pentru finantarea metroului".

Numai cu asemenea optica exhaustiva si valorificand orice posibilitate de finantare, guvernul Romaniei va putea face fata uriaselor cheltuieli pe care le presupun nevoile tarii. Lista grijilor guvernamentale e lunga, dar ma voi referi numai la prioritati.

1. Autostrazile.

Sunt neglijate grav trei trasee principale: Pitesti-Sibiu, Comarnic-Brasov si Ungheni-Iasi-Targu Mures (Unirea). Niciuna nu avea vreun termen in programul Dagnea-Dancila. Nu pretinde nimeni sa fie executate intr-un an, dar daca Guvernul Orban va prezenta un planning cu termene certe pe faze si cu sursele de finantare pentru fiecare, va fi fara indoiala credibil intr-o problema unde s-au descredibilizat toti cei de pana acum.

2. Spitalele.

Cele 8 spitale regionale cu care ne-a amagit PSD sunt o necesitate. Este o sfidare faptul ca, in trei ani de guvernare, nu s-a pus piatra de temelie la niciunul. Cu oameni competenti, noul Guvern le-ar putea incepe pe toate opt in noul an 2020.

Cel de-al noualea, Spitalul Metropolitan, a incaput pe o mana si mai incompetenta decat toate celelalte: Gabriela Firea. Domnia sa, in loc sa invete solutiile de finantare de la colegul sau clujean, se ratoieste catre Guvern, ca la usa cortului, cerand finantare din fondul de rezerva al Guvernului, prevazut pentru situatii de exceptie: inundatii, cutremure, alte calamitati naturale. Iar doamna Firea, trebuie sa recunoastem, nu este totusi o calamitate a naturii.

3. Scolile

Mi-e teama ca nu putem vorbi prea mult despre scoli, atata vreme cat multe nu sunt inca autorizate sau nu sunt dotate cu apa curenta si canalizare, mai ales grupuri sanitare.

Fara aceste cerinte elementare, este greu sa vorbesti de nivelul scolarizarii, de pregatirea dascalilor, de evaluari, de rata promovarii sau de programul PISA, unde Romania a ramas codasa, lucru care, potrivit propriilor declaratii nonsalante, nu o ingrijoreaza pe doamna ministru al Educatiei.

Doamna ministru n-a spus totusi ce o ingrijoreaza, desi agenda domniei sale ar trebui sa fie plina de ingrijorari intr-o tara care detine recordul european la abandonul scolar, la diplome falsificate sau lucrari plagiate la cel mai inalt nivel.

4. Siguranta cetateanului.

Cele doua tragedii de la Caracal, plus disparitile frecvente ale adolescentelor si adolescentilor de prin Moldova, Oltenia sau alte zone sarace, demonstreaza ca de siguranta cetateanului nu s-a ocupat nimeni pana acum.

Daca s-ar fi ocupat, era reglementat transportul intrajudetean si, mai ales, transportul ocazional, care nu poate fi eliminat, dar poate fi supus unui control de tipul taxiurilor din mediul urban.

Nu putem vorbi inca de siguranta cetateanului, dupa ce in minivacantele de Craciun, s-au inregistrat pe soselele tarii 35 de decese, intre care trei numai pe Dealul Negru, care s-ar fi descongestionat substantial daca ar exista autostrada Pitesti-Sibiu.

5. Transportul calatorilor de la Otopeni la Bucuresti.

Metroul subteran Gara de Nord - Baneasa - Otopeni a fost abandonat chiar de initiatori. Metroul suprateran Gara de Nord-Otopeni (pe linia de cale ferata Snagov) a ramas in coada de peste. Deci nu vom avea metrou. Dar vom avea un important eveniment fotbalistic in acest an si este de asteptat ca Guvrenul sa gaseasca solutii viabile pentru transportul calatorilor de la aeroport in oras, fara sa ne facem de ras la nivel european.

6. Linia de metrou M5 Drumul Taberei-Eroilor.

Este cel mai perfect exemplu de incompetenta a PSD. Merita citata declaratia fostului ministru Razvan Cuc (PSD): "La modul la care am lasat eu lucrurile in minister, undeva la 98% stadiul finalizat, trebuia sa se dea (in functiune n. red.)... Din punctul meu de vedere, se poate da pana la sfarsitul anului".

Si merita citat, de asemenea, raspunsul actualului ministru al Transportuirlor, domnul Lucian Bode: "Am primit, sub semnatura fostului director Aldea si a doamnei director Miclaus, un grafic asumat, care arata ca putem da in folosinta aceasta magistrala M5 undeva la mijlocul anului 2020".

Exact formula tip PSD, pe care o auzim de vreo 5 ani, cand fusese termenul initial. Fostul director Aldea putea sa-si spuna el insusi parerea, la fel doamna director Miclaus. Dar atunci cand vorbeste domnul Ministru Bode, ar fi de asteptat sa ne comunice opinia dansului, nu a altora, respectiv termenul exact pe care l-a stabilit, nu "undeva la mijlocul...". Altfel, nu vad ca s-ar fi produs vreo schimbare.

7. Valorile statului de drept

Aplicarea recomandarilor Comisiei de la Venetia si altor organisme europene este unul din testele grele ale Guvernului, care s-a angajat sa apere riguros valorile statului de drept. PSD inca mai incearca sa "salveze" Sectia Speciala (SIIJ), infiintata ca sperietoare impotriva magistratilor implicati in judecarea coruptilor din politica.

PSD inca mai crede ca se poate infrunta o asemenea hotarare a organismelor europene, iar liderii PNL au oscilat doua luni pana s-au hotarat s-o respecte. Dar nu e clar daca s-au hotarat sau doar mimeaza. Asta vom vedea.

8. Pregatirea alegerilor 2020.

Nu pregatirea propriu zisa este o problema, cat desfiintarea privilegiilor pe care si le-a atribuit PSD prin legi anterioare si in primul rand alegerea primarilor intr-un singur tur, care il favorizeaza.

Daca PNL nu va reusi sa impuna alegerea in doua tururi, solicitata mai ales de partidele mici, ar insemna sa nu-si respecte una din principalele promisiuni de dinainte de a iai instala la putere propriul Guvern.

Adica, daca alegerea primarilor s-ar face si in 2020 tot dupa legile aplicate de PSD in 2016 spre folosul sau, parca mi-ar veni sa ma intreb retoric: unde-i schimbarea?

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...