La trei luni de la preluarea mandatului, guvernul minoritar liberal a pierdut sustinerea Parlamentului de la Bucuresti. Sansa unui nou inceput politic nu are voie sa mai fie ratata.
Trei luni si o zi. Mult prea putin pentru un executiv pentru a avea timp sa aplice reforme intr-o tara care, dupa 30 de ani de la revolutia anti-comunista si 13 de la aderarea la UE, inca sufera de pe urma coruptiei si a statului de drept precar. Mult prea mult insa pentru un guvern care de la bun inceput s-a angajat pentru alegeri anticipate, pentru a lamuri relatiile de putere pe scena politica romaneasca si pentru a nu mai depinde de mila opozitiei socialiste. Acum, acest guvern a fost demis.
Premierul Ludovic Orban, sef al Partidului National Liberal (PNL), a avut dupa preluarea functiei, la inceputul lui noiembrie anul trecut, cele mai bune premise pentru a organiza alegeri anticipate. Sustinerea in acest sens din partea presedintelui liberal-conservator Klaus Iohannis ii era asigurata, societatea civila se saturase si ea deja demult de sistemul politic falimentar lasat in urma in toata tara de formatiunea socialista PSD si de camarila ei. Dar aceasta ocazie a fost pur si simplu ratata.
Acum, Iohannis si candidatul sau preferat pentru sefia guvernului, Orban cel rasturnat de legislativ, trebuie sa intre in jocuri complicate pentru a evita sa cada iar in mainile unei majoritati conjuncturale din Parlament. Premisele arata insa mult mai prost decat in urma cu trei luni: PSD s-a pus iar pe picioare, se pare, dupa dezastrul din jurul fostului lider Liviu Dragnea si incearca sa puna bete in roate PNL. Cu oarecare succes.
Potrivit Constitutiei, alegerile anticipate pot fi declansate atunci cand Parlamentul respinge in interval de 60 de zile doua propuneri de premier venite de la seful statului. Presedintele Iohannis a anuntat deja ca-l insarcineaza din nou tot pe seful PNL Orban cu formarea unui nou guvern. Nu se stie acum daca PSD il va mai respinge o data la fel de hotarat pe Orban, dupa ce a mazilit primul sau cabinet. Pentru ca, in caz de anticipate, numerosi deputati risca sa-si piarda privilegiul de a beneficia de pensii speciale, daca parasesc prea repede Parlamentul. Iar alegerile parlamentare normale ar urma sa aiba loc oricum in noiembrie - cine vrea sa renunte voluntar la avantajele sale pentru doar cateva luni? Asa ca, nu este exclus un nou Guvern minoritar Orban, fiind evitat astfel spectrul anticipatelor.
Situatia nu ar putea fi mai complicata: liberalii au anuntat ca vor vota in Parlament impotriva propriului guvern pentru a provoca alegeri anticipate. Este de inteles atitudinea lor: PNL conduce inca in toate sondajele de opinie cu aproximativ 45% din optiunile de vot, PSD abia daca ajunge la 20%. Lucrurile se pot insa repede schimba, daca va fi investit un nou Executiv Orban care sa guverneze pana in noiembrie. Pe agenda se afla reforme drastice, care ar putea da peste cap toate prognozele electorale actuale.
Un alt element de disputa sunt alegerile locale din iunie. Inca este valabila vechea lege electorala, potrivit careia primarii se aleg intr-un singur tur de scrutin: cine primeste cele mai multe voturi, este ales. Astfel, PSD are sanse mari sa-si pastreze suprematia la nivel local. PNL vrea insa sa introduca, la cererea societatii civile, desfasurarea localelor in doua tururi de scrutin - acesta a fost de fapt motivul votului de neincredere din Parlament, care a dus la caderea guvernului. Cum se va sfarsi aceasta disputa urmeaza sa decida probabil Curtea Constitutionala. Dar si in acest caz PSD are probabil cartile mai bune.
Realitatea este ca si partidele mai mici incearca mai degraba sa stranga randurile cu PSD si sa lase PNL sa pedaleze in gol. Nici de la noua formatiune pro-europeana USR-PLUS, a treia forta politica a tarii, cu 15% din optiunile de vot, nu vine din pacate o solutie sustenabila la actuala criza politica de durata din Romania. Arata mai degraba ca o bucla politica fara sfarsit si nu ca o sansa adevarata pentru un nou inceput.
Robert C. Schwartz