Mugur Isărescu, despre creșterea inflației în 2025: „Se poate gândi o strângere a curelei cu o „dietă sănătoasă” / „Nu vor exploda prețurile la energie”

Banca Naţională a României a organizat luni o conferinţă de presă, susţinută de guvernatorul Mugur Isărescu, pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Conform BNR, rata anuală a inflaţiei va creşte uşor în ultimele luni ale anului curent şi va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025.

Mugur Isărescu, despre inflația în următoarele luni, campania electorală, creșterea importurilor și prețurile la energie

În cadrul conferinței de presă a BNR, Mugur Isărescu a insistat să puncteze că „inflația în România nu a fost cea mai ridicată. Vârful inflației a fost chiar mai redus decât în Ungaria și ceva mai redus decât în cazul Polonia. Coborârea inflației, în schimb, a fost mai greoaie, mai încăpățânată. În ceea ce privește rata dobânzii, nu am ieșit din regula celor patru țări – Cehia, Ungaria, Polonia și România.”

Invitat de către jurnaliști că comenteze faptul că în primele 9 luni au crescut importurile, a scăzut producția internă de alimente și avem un deficit comercial din ce în ce mai mare acesta a invocat seceta, „mai dificilă în România decât în alte țări, cu impact asupra producției”. În ceea ce privește importurile, Mugur Isărescu a spus că „sunt chestiuni mai degrabă structurale și ar trebui să facă obiectul unei analize sectoriale, în sens de ce se întâmplă în agricultura românească și în industria alimentară. Investițiile în industria alimentară din România, comparativ cu Polonia, sunt de patru ori mai mici. O bună parte din probleme derivă din faptul că la legume, fructe, spațiile de depozitare din România sunt mult mai mici. Nu cred că o cauză ar fi și stabilitatea cursului de schimb. Dacă această preocupare apare, în luna ianuarie putem să venim cu explicații”

Legat de posibila creștere a prețurilor la energie după ridicarea plafoanelor, la 1 aprilie 2025, Mugur Isărescu a declarat că acest lucru nu apare în calculele BNR. „Constat că ne plac cuvintele tari – explozii. Noi nu avem un scenariu din ăsta exploziv. După cum vedeți, inflația se va menține sub 5%, deci nici prețurile nu explodează. În America, unele surse spun că alegerile au fost câștigate de republicani pe considerente de inflație. Inflația este o componentă a lumii în care trăim.”

Despre viitoarele măsuri propuse de Guvernul în funcție pentru reducerea deficitului bugetar în următorii ani, acesta a declarat că „ne așteptăm la un program de corecție coerent, cu sprijin politic puternic. Orice ajustare înseamnă o strângere a curelei – să reduci deficitul extern, ca și deficitul public – înseamnă să adaptezi consumul extern la nivelul producției. Dar, pe de altă parte, știm că nu orice strângere a curelei este dureroasă. Se poate gândi o strângere a curelei cu o „dietă sănătoasă”, ca să mă exprim așa, iar atunci și durerea este mai mică, și efectul este mai bun. Așteptăm acest mix de politici fiscal-bugetare și de venituri, un program credibil, de la noul guvern, de corecția macroeconomică. Iar atunci vom defini politica monetară.”

Guvernatorul BNR a declarat despre menținerea sau posibila reducere a dobânzilor de politică monetară, că valoarea acestora depinde în mod direct de rata inflației. „Vom reduce dobânda, imediat ce inflația se duce în jos într-o manieră sustenabilă. Anumite măsuri fiscale impuse la începutul anului 2025 care pot împinge dobânzile în sus”, a admis Isărescu.

Jurnaliștii au adus în discuție și măsura propusă de Guvernul Ciolacu în Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu al României, care indică o posibilă creștere a TVA, din 2026, măsură pe care companiile au început să o ia în calcul în deciziile de business. Mugur Isărescu a explicat concis că „majorarea TVA-ului are un impact inflaționist, se duce în prețuri”.

Legat de măsurile propuse în campania electorală de mai mulți candidați, care implică tăierea taxelor și beneficii promise mai multor clase de salariați, acesta a declarat că „Noi putem să concepem un program de ajustare, care să se poată îmbina cu o evitare a scăderii nivelului de trai, dar nu cu scăderea completă a impozitelor pe venit în timp ce avem 8% deficit extern. (...) Ne uităm la deficitele publice care sunt cele mai mari din Europa și la creșterile salariale care sunt cele mai mari din Europa. Dacă le punem față în față cu celelalte țări nu o să ne mai mirăm de ce avem o inflație printre cele mai mari din Europa.”

Cât despre gradul deosebit de ridicat al datoriei publice și măsura în care România „își permite” o îndatorare atât de mare, Isărescu a punctat că „dacă se menține sub 60%, ne permitem. Dinamica și mărimea deficitului public e problema. Ca lucrurile să intre pe o direcție optimă, trebuie să scadă sub 8% apoi 7% și tot așa. (...) În 2027-2029 va ajunge la 62% - Nici nu se poate altfel, atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește. Dar revin cu mesajul pozitiv: Datoria publică spre 60-62% va începe să scadă pentru că deficitul public, cel care generează datorie publică, va trebui să fie în scădere.

Investițiile au contribuit, într-adevăr, la deficitul public. Problema este de dinamică a deficitului public, care a fost plimbată de la un guvern la altul, și mai ales afișarea unui grad de neputință din partea țării (n.r. în fața agențiilor de rating). Asta contează mai mult decât datoria publică: când ne angrenăm la o micșorare a deficitului, el trebuie să aibă o anumită cadență, pentru a ne păstra credibilitatea”, a mai punctat Isărescu.

Ce arată raportul BNR despre prețurile produselor de consum

Raportul BNR arată, practic, cum au contribuit negativ bunurile energetice la dinamica inflației, pe fondul reducerii cotației petrolului, în timp ce prețul electricității s-a majorat în lunile de vară, ca efect al factorilor climatici. Totodată, cotațiile materiilor prime au crescut, cu inversări de tendință pe mai multe segmente, inclusiv cel agroalimentar. Oferta internă deficitară s-a reflectat rapid în prețurile legumelor și fructelor în T3; în cazul alimentelor procesate, dincolo de inversarea tendinței cotațiilor, arată BNR. În acest sens, Mugur Isărescu a explicat că scumpirile realizate de operatorii comerciali includ și presiunea altor tipuri de costuri, în mod deosebit costurile cu forța de muncă.

Simultan, bunurile nealimentare și serviciile contribuie încă la temperarea inflației de bază, dar potențialul dezinflaționist al acestor grupe începe să se epuizeze, iar alimentele procesate nu mai oferă susținere.

Astfel, consumul populației s-a extins cu 6,3%, beneficiind de menținerea dinamicii alerte a veniturilor reale ale populației, alături de o accentuare a interesului pentru credite bancare, impulsionat de relaxarea graduală a condițiilor de finanțare. „În același timp, lanțurile moderne de comerț și-au continuat expansiunea, în special pe segmentul magazinelor de tip discount și al celor de proximitate, aceste categorii câștigând de pe urma modificării comportamentului de consum al populației în contextul inflaționist postpandemic, în sensul ajustării descendente a calității bunurilor (downtrading) și al majorării frecvenței de cumpărare, concomitent cu scăderea cantităților de produse achiziționate. În aceste condiții, volumul achizițiilor de bunuri a crescut cu 9,8%, traiectorie vizibilă atât pe segmentul alimentar (6,2%), cât și pe cel nealimentar, ritmuri înalte fiind consemnate pentru grupa produselor de bricolaj și dotare a locuințelor, precum și pentru articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte.”

În perioada imediat următoare, cererea de consum își va păstra probabil ritmul pozitiv, pe fondul prelungirii evoluțiilor stimulative la nivelul puterii de cumpărare și al creditelor de consum. Totuși, o intensificare de ritm este puțin probabilă, după cum sugerează ușoara atenuare a indicatorilor de încredere DG ECFIN.

Creșterea costurilor cu forța de muncă și salariile crescute își spun cuvântul în menținerea inflației ridicate

Raportul BNR arată și o dinamică anuală înaltă a costurilor cu forța de muncă, creșterea salariului mediu brut fiind alimentată de majorările salariului minim la ale unor salarii în sectorul public. „Așa cum am spus de mai multe ori, suntem pentru creșteri salariale, dar dacă sunt decorelate cu creșterea productivității, diferența se duce într-o inflație mai mare”, a declarat guvernatorul BNR.

Totodată, în linie cu încetinirea activității economice, se disting semne de detensionare pe piața muncii, deficitul de personal calificat continuă să afecteze activitatea companiilor. „Potrivit aceleiași surse, procentul companiilor care reclamă forța de muncă ca factor care le limitează activitatea se menține la un nivel deosebit de scăzut (circa 10 la sută, Grafic 2.9), printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Evoluția cvasistagnantă poate semnala însă descurajarea companiilor de a mai menționa acest factor”, spune raportul BNR.

BNR sugerează și că pregătirea necorespunzătoare a candidaților disponibili, dar și traiectoria în continuă descreștere a populației în vârstă de muncă din economia românească, imprimată inclusiv de o rată ridicată a emigrării, afectează echilibrul de pe piața muncii, companiile locale întâmpinând dificultăți importante atunci când sunt nevoite să-și reîntregească ori să își extindă schemele de personal. Salariile sunt, de regulă, primele care se ajustează pentru a închide ecartul dintre cererea și oferta de forță de muncă, evoluții care ulterior se reflectă, prin intermediul costurilor marginale, în dinamica prețurilor.

Cum a evoluat PIB-ul României în ultimele trei luni

Pe parcursul anului 2024, deviația PIB a reflectat o ușoară tendință pozitivă, generată de creșterea consumului gospodăriilor, în paralel cu un aport negativ al exporturilor nete și o formare brută de capital fix modestă. În a doua jumătate a anului, se anticipează o dinamizare graduală a PIB real, susținută de creșterea veniturilor disponibile (inclusiv ca urmare a majorării salariului minim și a noii legi a pensiilor) și de o creștere a creditării sectorului privat, în ciuda condițiilor monetare restrictive DEVIAȚIA PIB-ului, pe care o controlăm prin politica monetară.

Guvernatorul BNR a avertizat că cererea din economie continuă însă să se restrângă și că are așteptări rezervate privind creșterea economică pe termen scurt. „Indicatorul de încredere în economie crește, nu s-a prăbușit în România”, a declarat Isărescu, „Graficele acestea ne arată mai degrabă de unde vine inflația”, spune Isărescu, reîntărind că creșterea puterii de cumpărare și cea a creditelor bancare au alimentat o nouă intensificare a consumului populației în T2, iar „creditele de consum sunt corelate cu creșterea veniturilor”.

Cât despre investiții, acestea au păstrat o dinamică pozitivă în T2, dar în scădere, iar tendința aceasta de „încetinire” este posibil să se prelungească pe fondul subutilizării capacităților de producție și a perspectivei mai rezervate a mediului de afaceri local. „Datele arată că cercurile de afaceri, antreprenorii din România au o viziune mai degrabă neutră, s-a schimbat perspectiva celor care vedeau perspectiva economică ca bună și foarte bună”, a sugerat Isărescu.

Deficit major de balanță comercială. Exporturi scăzute și importuri în creștere

Pe parcursul anului 2024, exporturile românești au fost puternic afectate de încetinirea activității economice în economiile europene majore, în special Germania, care reprezintă unul dintre principalii parteneri comerciali ai României, arată raportul, această încetinire a afectat mai ales exporturile de produse industriale prelucrate, inclusiv bunuri de consum și echipamente intermediare. Astfel, deficitul comercial s-a adâncit în primele opt luni ale anului, deficitul balanței bunurilor crescând cu 14,6% față de perioada similară a anului anterior, ceea ce a contribuit semnificativ la deteriorarea contului curent al balanței de plăți.

„Nu mai suntem o economie închisă și autarhică, ca să ne echilibrăm doar intern, ne echilibrăm prin economia externă. Dar per global, când ai un deficit între cât produci și cât consumi, aici înțelegând și investițiile, atunci apare deficitul extern sau inflația. Aici avem o dinamizare a cererii interne. În mod evident, nu a fost acoperită de producția internă și au crescut importurile. Contul curent nu arată bine deloc. (...) Cursul de schimb și-a făcut datoria față de ce s-a întâmplat în alte țări, dar poate și el să facă atât cât poate”, spune Isărescu. „Pe de altă parte prima de risc s-a menținut cea mai ridicată din zonă. Comparațiile le facem cu cei care au aceeași politică monetară cu România – adică țintirea inflației și un cadru relativ controlat al cursului de schimb. Situația este destul de îngrijorătoare.”

Astfel, așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung sunt în zona unei scăderi foarte lente, cu o tendință crescută de volatilitate pe termen scurt. „Mai bine arată rata inflației așteptată la termen de doi ani”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul conferinței de presă.

Concret, conform raportului BNR din noiembrie 2024, rata anuală a inflației IPC a fost de 4,6% în septembrie 2024. Se preconizează că va urma o tendință de scădere, însă această reducere va încetini pe parcursul lui 2025 și 2026, cu fluctuații minore în prima parte a intervalului de proiecție. La finalul anului 2024, inflația este prognozată să atingă 4,9%, iar până la sfârșitul lui 2025 se estimează că va ajunge la 3,5%, situându-se astfel în partea superioară a intervalului țintei. În anii următori, ritmul dezinflației va încetini și este anticipat ca rata inflației să coboare sub 4%, ajungând la 3,4% până la sfârșitul lui 2025.

Deficitul real este peste ținta anunțată de Guvern. Cum diferă cifrele trimise la Bruxelles de calculele din țară

O analiză recentă arată că deficitul bugetar în termeni cash se va situa la 8,58% din PIB, respectiv 152 miliarde de lei, mult peste ținta anunțată de guvern anterior, pe baza căreia s-au...

Șomajul s-a ameliorat în octombrie în România. Procentul tinerilor fără loc de muncă, în continuare în creștere critică

Șomajul a ajuns în România la rata de 5,4% în luna octombrie, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de septembrie, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică...