Marele declin al creșterii economice din România în 2024, susținută doar de consum și gâtuită de împrumuturi făcute de Guvern pentru a „petici” deficitul

Privind înapoi la datele creșterii economice a României din 2024, situația pare să se fi schimbat dramatic față de ultimii ani. Economia țării noastre a fost susținută aproape exclusiv de consum, pe fondul majorării salariilor și pensiilor, iar în același timp a fost și sufocată de un nivel record al împrumuturilor guvernamentale, menite să compenseze din mers deficitul bugetar în creștere și să refinanțeze încontinuu datoria publică.

În timp ce consumul a crescut cu 3,5%, sprijinind temporar economia, produsul intern brut a scăzut cu 0,3% în trimestrul III, iar ocuparea forței de muncă a suferit cea mai mare scădere din UE, de -3,1%. În paralel, Guvernul a contractat împrumuturi de peste 225 miliarde de lei, alimentând un deficit bugetar estimat mai nou de Ministerul Finanțelor la 8,58% din PIB, un nivel care împinge România către o ajustare fiscală dureroasă în următorii ani.

Cum se compară creșterea economică estimată în 2024 cu anii anteriori. Consumul bazat pe majorări de venituri „pe datorie” și importuri

Datele publicate recent de Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) arată că avansul economic din 2024 va fi la un nivel incomparabil cu cel din ultimii 10 ani și sub nivelurile care au urmat crizei financiare din 2008-2009 și s-au tradus cel mai vizibil la noi în țară în rezultatele economice din 2011. În acea perioadă, măsurile de austeritate adoptate de Guvern, inclusiv reducerea salariilor din sectorul public și creșterea TVA, au avut un impact masiv asupra consumului și creșterii economice. Deși economia a început să se stabilizeze în 2011, ritmul de creștere economică a rămas lent, în jur de 1%.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul Băncii Mondiale, în 2014, PIB-ul României era de 199,45 miliarde de dolari, cu o creștere anuală de 3,1%. După o scădere în 2015 la 177,95 miliarde de dolari, economia și-a reluat ascensiunea, ajungând la 211,80 miliarde de dolari în 2017 (+7,1%) și 250,10 miliarde de dolari în 2019 (+4,1%). Pandemia COVID-19 a adus o contracție economică de -3,7% în 2020, însă redresarea a fost rapidă, PIB-ul crescând cu 5,8% în 2021, până la 285,81 miliarde de dolari, și cu 4,8% în 2022, la 298,89 miliarde de dolari. În 2023, PIB-ul României a continuat să crească, atingând 351 miliarde de dolari, însă ritmul s-a încetinit la +2,1%.

Cifrele publicate de Eurostat pe 6 decembrie arată însă contrastul puternic cu anii trecuți. În primele trimestre din 2024, economia a mers din rău în mai rău, între aplicarea neuniformă ale reformelor fiscale de la sfârșitul anului anterior, incertitudinea din sectorul privat și, mai târziu în noiembrie, de impactul pe piețe al alegerilor. De exemplu, o analiză Sierra Quadrant arăta la finele lui septembrie că totalul firmelor aflate în dificultate după primul semestru din 2024 - în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate, a crescut la 82.000, cu peste 17.000 față de anul trecut. 22.459 de firme au fost dizolvate, iar numărul de radieri din 2024 s-a dublat față de cel de acum 4 ani.

În procente, în trimestrul III din 2024, PIB-ul a scăzut cu 0,3% față de trimestrul anterior. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea anuală a PIB-ului a fost de doar 0,8%, sub media UE și a zonei euro, care au raportat creșteri anuale de 1,0%, respectiv 0,9%, mai arată Eurostat.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, situația din România a fost mai alarmantă. În trimestrul trei din 2024, ocuparea a scăzut cu 3,1% față de trimestrul anterior, fiind cea mai mare scădere dintre toate statele membre.

„Estimarea noastră de creştere pe întreg anul este de 1,2%, dar este posibil ca această creştere să fie mai mică”, a declarat pentru Ziarul Financiar Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, a sugerat, în același material, că „avem o estimare de creştere de 1%, dar este posibil ca această estimare să se dovedească a fi prea optimistă”.

Problema cea mai gravă este că această creștere subunitară care se proliferează pentru 2024 a fost în sine sprijinită aproape exclusiv de consum (care a înregistrat un plus de 3,5% și a fost și sprijinit de importuri și, implicit, de o balanță comercială negativă). Cu toate acestea, în trimestrul al patrulea, chiar şi consumul se va reduce din cauza incertitudinilor din zona politică și pentru că oamenii vor începe să cheltuiască din ce în ce mai puțini bani, a mai adăugat Ionuţ Dumitru.

Minusurile bugetare din 2024. Colectările ANAF nu au făcut față datoriilor guvernamentale și cheltuielilor

O veste care s-a anunțat ca fiind „pozitivă” în septembrie anul acesta a venit de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care a anunțat rezultatele privind colectarea veniturilor bugetare pentru primele opt luni din 2024. Finanțele au raportat că o creștere a colectării de 118,3% anul acesta (pe fondul reformelor fiscale și a creșterii contribuțiilor sociale după majorările de pensii și salarii).

Veniturile bugetare nete colectate au însumat 300,66 miliarde de lei, marcând o creștere nominală de 118,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, când suma colectată a fost de 254,13 miliarde de lei, arată cifrele ANAF, care se traduceau atunci și într-un avans de 46,52 miliarde de lei în termeni absoluți.

Cu toate acestea, cheltuielile bugetului general consolidat, în primele 10 luni din 2024, au ajuns la 582,94 miliarde de lei, cu 21% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca procent din PIB, au urcat de la 30% în 2023 la 33% în 2024, aici fiind incluse atât creșterile salariale, cheltuieli record cu asistența socială și investiții.

În plus, o analiză recentă realizată de Economedia arată că împrumuturile din acest an ale Guvernului PSD-PNL au ajuns, la final de noiembrie, la suma anuală record de 225,76 miliarde de lei (45 miliarde de euro). Pe lângă finanțarea cheltuielilor publice, Guvernul a rostogolit gradul de îndatorare tocmai pentru a ține sub control deficitului bugetar, „ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii din anul electoral”. Doar în luna noiembrie, marcată de volatilitate pe piețele financiare locale din cauza incertitudinilor cu privire la procesul electoral din țara noastră și rezultatele sale, Guvernul a făcut împrumuturi de peste 13 miliarde de lei, arată sursa citată.

„Comparativ, după primele 11 luni din 2023, împrumuturile se ridicau la 189 miliarde de lei, iar deficitul bugetar era la 73,5 miliarde de lei. În 2024, după primele 10 luni din an, deficitul este la 109,4 miliarde de lei și va mai crește. (...) Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an, iar, împreună, cele două dau așa-numitul necesar brut de finanțare.

Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a actualizat din nou, pentru a treia oară în acest an, necesarul brut de finanțare pentru acest an, de la 235 miliarde de lei la 246 miliarde de lei, pe fondul unei noi estimări în creștere a deficitului bugetar din acest an, de la 7,9% la 8,58% din PIB, echivalentul a 152 miliarde de lei. Din calcului deficitului au fost în final scoase veniturile teoretice care erau așteptate să intre la buget din digitalizare”, sugerează analiștii, adăugând că potrivit planului structural de ajustare a deficitului bugetar convenit de Guvern cu Comisia Europeană se întinde pe 7 ani, împrumuturile anuale vor ajunge și mai mari în perioada următoare, cu toate că deficitul se va reduce cu câte 0,8% din PIB în fiecare din următorii șapte ani, din cauza creșterii stocului de datorie, care va împinge cheltuielile cu dobânzile la 3,5% din PIB în 2031 (100 miliarde de lei), de la 2,0% din PIB (35 miliarde de lei) în acest an.

Analiza traduce cifrele prin ideea că, din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale (impozite și taxe pe consum) și contribuții de asigurări, 8 se duc pe salariile bugetarilor și pe pensii, plus alte câteva cheltuieli de natura asistenței sociale.

Problemele bugetare ale statului se complică și mai mult în contextul în care Ministerul Finanțelor se împrumută și foarte dezavantajos. Cel mai recent împrumut prin obligațiunile cu scadența iulie 2034 (10 ani) s-a realizat la o dobândă de 7,48%, în creștere de la 6,95% în noiembrie și 6,54% în august, în timp ce împrumutul din noiembrie prin obligațiuni cu scadența februarie 2038 s-a făcut la o dobândă de 7,31% față de 6,48% în final de septembrie. Totodată, Ministerul Finanțelor a majorat dobânzile la titlurile de stat Fidelis pe care le va emite începând de luni, prin intermediul Bursei de Valori București. Este vorba de 6 emisiuni de titluri în lei și euro, cu dobânzi de 7,6% pe scadența de 5 ani, în lei. La precedentele două ediții Fidelis, Guvernul a tras prin fiecare ofertă mai bine de 3 miliarde de lei.

„În prezent, dobânzile de împrumut ale României sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, nu doar din cauza haosului electoral și a incertitudinilor, ci în special din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar imens (7-8% din PIB) și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari”, sugerează analiștii.

Având în vedere deficitul real, care cel mai probabil va depăși chiar și ținta cuprinsă de Guvern în planul pe 7 ani, perioada 2025-2031 va fi marcată de dificultăți masive din punct de vedere financiar. Indiferent de culoarea politică, singura metodă prin care datoria publică și deficitul imens for putea fi ținute în frâu se întrevede ca fiind un cumul de reducere reală a cheltuielilor și măsuri fiscale deosebit de stricte pentru a ridica nivelul de colectare și a reduce incremental decalajul masiv dintre intrări și ieșiri în vistieria Statului.

BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an, pentru a treia ședință consecutiv. Când estimează băncile că ar putea veni prima scădere a costurilor de creditare

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri să mențină dobânda cheie la același nivel, de 6,5% pe an, în prima ședință de politică monetară din acest an. Economiștii băncilor...

Nesiguranța din economie costă mult. Dobânda la datoriile României a atins cel mai înalt nivel din ultimele 12 luni. „Fără reforme, acordul cu FMI devine singura șansă”

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale României a ajuns luni, 13 ianuarie, la un vârf de 8,01%, cel mai mare din ultimele 12 luni și cel mai mare cost de împrumut pe termen lung din Uniunea...