Cele două modele economice din Vest care pot influența următoarele decizii ale BNR. Efectul major al reducerii dobânzilor

Germania, cunoscută timp de decenii ca fiind cea mai puternică economie a Europei, a stagnat în ultimul an, comenzile industriale fiind în continuare în declin, cu prea puține semne de redresare. Este deosebit de descurajant și faptul că încrederea în afacerile germane se deteriorează, cu barometrul așteptărilor Institutului IFO din iulie coborând aproape de nivelurile scăzute văzute în timpul pandemiei.

Banca Centrală Europeană, care-și culege datele macroeconomice din tot blocul comunitar pentru a seta tonul dobânzilor de referință și a perspectivelor economice, se află totuși la un moment de răscruce, considerând că cealaltă față a monedei euro este impresionanta redresare post-pandemie a națiunilor din sudul Europei, inițial impulsionată de turism, dar care acum se extinde. Grecia a fost copilul emblematic cu cea mai impresionantă revenire, iar Spania, a patra cea mai mare economie din zona euro, a crescut cu 2,5% anul trecut și cu 0,8% în primul trimestru – cea mai puternică performanță pe trei luni din ultimii doi ani – se remarcă cel mai mult. Având în vedere creșterea prețurilor de consum din nou ridicată la 3,6%, economiștii europeni întrezăresc o zonă de pericol potențial inflaționist pentru zona euro.

Slăbiciunea Germaniei și dilemele Băncii Centrale Europene

Potrivit unei analize realizate de Bloomberg, Consiliul de Guvernare al BCE a explicat recent că reducerea ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază, până la 3,75%, din iunie nu va fi urmată cu siguranță de o altă reducere la următoarea întâlnire din 12 septembrie. Relaxarea politicii monetare prea agresiv riscă să reaprindă inflația, care rămâne încăpățânat de ridicată în sectorul serviciilor. Stabilirea politicii monetare pentru 20 de națiuni separate este dificilă în cele mai bune momente; când există o divergență economică atât de largă, este o rețetă pentru dezbinare.

Modelul economic german a fost lovit din ambele direcții: pe de o parte, aprovizionarea cu energie ieftină din Rusia tăiată chiar când principala sa piață de export, China, este blocată într-o criză pronunțată. Pe de altă parte, Germania intrase deja în recesiune când a izbucnit pandemia, dar industriile sale cu consum mare de energie, cum ar fi cele farmaceutice și auto, au fost cufundate într-o perioadă de suferință prelungită. Producția industrială a încetinit la un nivel minim din ultimii patru ani în mai. O analiză Bloomberg Economics estimează că jumătate din scăderea de aproape 7% a creșterii trendului de la 2019 este ciclică și ar putea să se redreseze în timp. Din păcate, cel puțin jumătate din declin este structural și s-ar putea să nu se recupereze niciodată.

Industria auto germană are în plus dilema de a trebui să treacă din dominația familiară a motorului cu ardere internă la producția de vehicule electrice, exact când China se pregătește să inunde piața globală. Gigantii industriali precum BASF SE, Mercedes-Benz Group AG și Volkswagen AG au prezentat prognoze mai slabe în acest trimestru. Politica monetară mai ușoară nu poate rezolva impasul strategic al trecerii la zero emisii de carbon. O revenire a inflației ar putea înrăutăți mult lucrurile.

Cu toate acestea, spun economiștii Bloomberg, Germania are un avantaj pe care vecina sa Franța nu îl are, și anume un cadru fiscal puternic, cu un raport datorie-publică-PIB de 64%, considerabil mai mic decât cel de 112% cu care se confruntă Parisul. Se poate ca o investiție internă sporită să vină în ajutor? Guvernul german a introdus deliberat în lege regula Schwarze Null (zero negru), un frâu al datoriei conceput special pentru a menține cheltuielile aliniate cu împrumuturile. În plus, reprezentanții săi în cadrul BCE sunt de obicei printre cei mai fermi în stabilirea politicii.

Ridicarea de la sol a economiilor mediteraneene

De mult timp, BCE a fost acuzată că își orientează deciziile de politică monetară în favoarea Germaniei, intercalate cu măsuri de urgență rapide pentru a salva națiunile periferice mai risipitoare. De data aceasta, situația este inversată – dar este puțin probabil să existe prea multe obiecții din partea națiunilor mediteraneene cu privire la reducerea ratelor dobânzii punitive din ultimii doi ani.

Având în vedere că prețurile de consum din zona euro s-au dovedit destul de persistente la 2,5% în iunie, BCE trebuie să rămână concentrată pe singurul său mandat – să aducă inflația la ținta de 2% pe termen mediu. Dar banca centrală nu poate ignora dezastrul economic care se abate asupra fostei puteri industriale a blocului. Până la următoarea decizie din septembrie, factorii de decizie ar putea decide că necesitatea de a încerca salvarea creșterii economice a Germaniei este mai importantă decât pericolul creșterii prețurilor, spun economiștii.

Produsul intern brut al Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în cele trei luni până în iunie, menținând același ritm ca la începutul anului. Creșterea a depășit prognoza mediană de 0,2% a economiștilor, deoarece atât Franța, cât și Spania au depășit estimările, iar Italia a continuat să crească, compensând o scădere de 0,1% în Germania. Un raport separat din Spania a arătat că inflația de acolo a coborât mult mai mult decât se așteptau autoritățile, ajungând la 2,9% în iulie, datorită scăderii prețurilor la energie și alimente.

Mai mult, Spania, la fel ca Franța, a beneficiat de comerțul net, dar, spre deosebire de vecinul său de la nord, țara a înregistrat și o cerere internă puternică în timpul ultimului trimestru, conform agenției de statistică INE, arată sursa citată. Economia spaniolă a depășit vecinii din zona euro în ultimele trimestre, susținută de o puternică ocupare a forței de muncă. Nici măcar incertitudinea politică din țară nu a afectat încrederea până acum, susțin economiștii Bloomberg. Guvernul spaniol nu a reușit să aprobe un buget pentru 2024 și planul său de a prezenta unul pentru 2025 este învăluit în incertitudine după ce a pierdut un vot în parlament pentru a aproba ținte fiscale cheie.

Economia Franței se confruntă, de asemenea, cu dificultăți, sondajele privind managerii de achiziții din sectorul manufacturier aflându-se într-o zonă de contracție profundă, la 44,1 pentru luna iulie. Între timp, economiile sudice ale Spaniei, Portugaliei și Greciei afișează semne promițătoare de creștere.

Cum ar putea fi influențată politica BNR de viziunile economice disonante din țările UE

Politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR) ar putea fi influențată de dinamica divergentă a economiilor europene, în special de performanța economică solidă a țărilor mediteraneene precum Spania, comparativ cu stagnarea din Germania. Judecând după prognoza macromonetară pentru țara noastră publicată de Comisia Europeană, într-un context în care Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea opta pentru o relaxare a politicii monetare în urma scăderii creșterii economice în Germania, BNR ar trebui să țină cont de impactul potențial asupra economiei românești.

Dacă BCE reduce ratele dobânzilor, acest lucru ar putea duce la presiuni de depreciere asupra leului și la o posibilă creștere a inflației în România, considerând că indicatorii prețurilor de consum sunt deja ridicați comparativ cu alte țări din UE, potrivit rapoartelor întocmite de Comisia Europeană vizavi de prognoza economică a țării pentru restul anului.

Lista modelelor de iPhone compatibile cu actualizarea la iOS 18. Ce schimbări aduce și când este lansat global

Apple a anunțat în evenimentul de luni, 9 septembrie, generații noi pentru dispozitivele iPhone (16 și 16 Pro), Apple Watch și Airpods, alături de prezentarea noului sistem de operare iOS 18....

Se adâncește criza pe piața mașinilor electrice. Unul dintre cei mai mari producători de baterii face concedieri și închide fabrici

Northvolt, un important producător de baterii pentru sectorul vehiculelor electrice din Europa, a anunțat luni că are în vedere reducerea numărului de angajați, închiderea uneia dintre...