Ministerul Finanţelor a respins, luni, toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat pe 41 de luni, prin care intenţiona să atragă 600 de milioane de lei, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat. Băncile participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 197,1 milioane de lei.
Ministerul Finanţelor a planificat, în luna noiembrie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,7 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 795 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma totală, de 6,495 miliarde de lei, este cu 95 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în octombrie 2024, de 6,405 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
România a depășit astăzi Ungaria și are cele mai ridicate dobânzi de împrumut (piața secundară) din toată Europa, după ce rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale îl dau pe primul loc pe independentul Călin Georgescu, catalogat drept pro-rus și anti-european.
Evoluțiile negative vin pe un fundal deja complicat, în care România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană (estimat la 7,9% din PIB la finalul anului), pe care îl finanțează la costuri mari, și o datorie publică în creștere rapidă, care ar putea depăși 60% din PIB în următorii ani.
Până în alegeri, doar Ungaria se împrumuta mai scump din rândul tuturor țărilor din UE. Dobânzile mari sunt explicate de inflația mare (cea mai mare din UE), deficit bugetar imens (7-8% din PIB) și de credibilitatea scăzută pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.