Surprinzator despre ADN

ADN-ul, cel despre care s-ar putea spune ca este "caramida" vietii noastre, a inceput sa fie inteles abia in ultimii 50 de ani. In ciuda progreselor facute, studiul ADN-ului este abia la inceputuri.

Iata cateva aspecte inedite legate de ADN, care ne arata ce-am fost candva si care, in viitor, ne-ar putea ajuta sa devenim nemuritori, conform Listverse.

ADN celebru la bordul ISS

La 12 octombrie 2008, o capsula Soyuz a dus pe Statia Spatiala Internationala ce orbiteaza Pamantul un mic dispozitiv ce contine secvente ADN in format digital ale unora dintre personalitatile Terrei. Printre acestia, informatiile genetice ale comediantului Stephen Colbert, ale fizicianului Stephen Hawking, ale unui model Playboy, Jo Garcia, dar si pe cele ale lui Lance Armstrong, cazut in prezent in dizgratie.

Creaturi "aproape" nemuritoare

Imbatranirea e un proces, desi normal, destul de complicat. Cu fiecare multiplicare a celulelor, ADN-ul devine din ce in ce mai slab. Exista insa unele specii unde ADN-ul pare sa nu aiba de suferit pe masura ce celulele se multiplica ori unde acest aspect, desi are loc, e abia observabil. Crabii, unele specii de pesti si multe dintre testoase par sa nu imbatraneasca. In anumite conditii, cel putin la nivel teoretic, ar putea trai vesnic.

Cea mai batrana testoasa a fost Adwaita, un gigant de Aldabra originar din Insulele Seychelles, care a trait 225 de ani, murind in 2006 in Calcutta Zoo, in India. Interesant e ca, desi nu par sa imbatraneasca, aceste animale, totusi, se pot imbolnavi in urma unor accidente sau rani, uneori fatal. Adwaita a murit din cauza ca i-a cedat ficatul, dupa ce carapacea i-a crapat.

Animale aproape identice din punct de vedere genetic

In laboratoare s-au incercat imperecheri intre rude foarte apropiate, generatii la rand, pentru a se produce animale cu ADN cat mai apropiat. Insa in natura asa ceva exista in randul gheparzilor, unde ADN-ul, de la un individ la altul, este aproape identic.

Se crede ca o catastrofa ce a avut loc in Pleistocen, in urma cu 10.000 de ani, a dus la decimarea populatiei de gheparzi, astfel incat au mai ramas doar 7 exemplare. Deloc o coincidenta e faptul ca in acea perioada omul modern prospera si tot atunci multe alte mamifere terestre au disparut.

Printr-un noroc, ghepardul nu a disparut, insa faptul ca membrii speciei au un ADN foarte asemanator face ca specia sa fie foarte vulnerabila in fata bolilor.

Se poate obtine un hibrid intre om si cimpanzeu

Desi cimpanzeii si oamenii au evoluat diferit (cimpanzeii avand 2 cromozomi in plus fata de oameni), ADN-ul lor e suprinzator de asemanator. Se speculeaza ca oamenii si cimpanzeii au 99,4% din ADN identic, desi procentul e controversat. Asa ca unii oameni de stiinta cred ca, in anumite circumstante, e posibil ca cele doua specii sa se poata reproduce.

De altfel, au existat astfel de incercari in urma cu circa 100 de ani. La fel ca in cazul rezultatului imperecherilor dintre magari si cai, hibridul creat ar fi, cel mai probabil, steril.

Multi ani s-a crezut ca un cimpanzeu celebru, Oliver, ar fi fost rezultatul unei astfel de imperecheri, insa, in ciuda aspectului neobisnuit (pentru un cimpanzeu) si a pozitiei preponderent bipede, testele genetice din anii '90 au aratat ca, in realitate, fusese 100% cimpanzeu.

E posibil sa ai doua seturi de ADN

Multe dintre sarcini pornesc cu doi fetusi, gemeni. Insa se poate intampla ca unul sa fie absorbit de celalalt, inainte ca cineva sa stie ca a fost vorba despre o sarcina multipla. Asa se explica de ce unii indivizi ajung sa aiba doua seturi distincte de ADN in acelasi corp, fara ca vreodata sa fie constienti de asta.

Multi nu afla niciodata ca au fost speciali. Cei care afla, insa, sunt pusi in fata acestui adevar cutremurator doar atunci cand se pune problema unui transplant de organe, cand compatibilitatea este vitala.

In 2002, Lydia Fairchild, insarcinata cu al treilea copil, fara un loc de munca si abia despartita de Jamie Townsend, a apelat la stat pentru a primi un ajutor, pentru a-si putea intretine cei doi copii. A fost nevoita, insa, sa faca un test ADN pentru a arata ca ea si copiii erau inruditi. De aici a inceput o adevarata aventura, testele aratand ca nu era mama fetitelor sale, desi tatal acestora era Jamie Townsend.

A fost data in judecata pentru frauda, riscand ca odraslele sa-i fie luate si ingrijite de stat. Mai mult, cand i-a venit sorocul sa nasca, autoritatile au postat un martor in sala. In plus, s-au luat probe de la lauza si bebelus imediat. Din nou a reiesit ca aceasta nu era mama nou-nascutului, pe care, insa, toata lumea vazuse ca-l adusese pe lume.

Cum a fost posibil asa ceva?

Femeia avusese un geaman, al carui ADN ajunsese insa in corpul ei. Fiecare set ADN poate ajunge sa domine in anumite organe, insa in cazul Lydiei cel dominant (al geamanului) se gasea in majoritatea corpului, mai putin in ovare. Intr-un final, teste genetice complexe au aratat ca femeia era, intr-adevar, mama copiilor ei.

ADN radioactiv

In anii '50, in plin Razboi Rece intre SUA si URSS, din cauza cantitatii mari de radioactivitate din atmosfera, oamenii, mai ales cei nascuti dupa 1955, au ajuns sa aiba urme de carbon-14 in ADN. Acest aspect nu a afectat oamenii in mod vizibil, observabil, insa a fost folosit in cadrul mai multor experimente medicale, urmarindu-se rata de dividere a celulelor la nivelul inimii.

Neanderthalienii si omul modern s-au imperecheat

O teorie larg raspandita si acceptata este aceea ca Homo sapiens s-a imperecheat cu omul de Neanderthal in urma cu zeci de mii de ani, insa dovezile ce tin de ADN au aparut abia recent. Recent, un schelet a fost descoperit in Italia - avand o varsta de 30 - 40.000 de ani, ale carui caracteristici arata ca mama era neanderthaliana, iar tatal Homo sapiens.

Cercetatorii au analizat ADN-ul mitocondrial, transmis intact de la mama la copil, reiesind ca apartine unuia dintre ultimii neanderthalieni.

Inca o dovada ca avem sange de neanderthalieni

Pe baza analizei ADN-ului mitocondrial si a celei morfologice, oamenii de stiinta cred ca fosila provine de la un individ hibrid intre cele doua specii, nascut de o femela de tipul Homo neanderthalensis, in urma imperecherii, cel mai probabil fortata in acest caz, cu homo sapiens.

Conform dovezilor arheologice, omul modern s-a mutat in zona Riparo Mezzena, din nordul Italiei, in urma cu 41.000 de ani. In acel moment, zona era populata de neanderthalieni. In urmatoarea perioada a avut loc o lupta crunta pentru teritoriu. Exista posibilitatea ca hibrizii dintre cele doua specii sa fi aparut in urma violarii femelelor din specia Homo neanderthalensis.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...