Ziare.com

Castrul Roman de la Calugareni este de doua ori mai mare decat se credea initial, sustin arheologii

Marti, 07 August 2018, ora 23:57

   

Castrul Roman de la Calugareni este de doua ori mai mare decat se credea initial, sustin arheologii
Castrul Roman si asezarea din jurul acestuia au peste 50 de hectare, aproape dublu fata de cat s-a estimat initial, a anuntat marti, intr-o conferinta de presa, arheologul Szilamer Panczel de la Muzeul Judetean Mures.

"In momentul de fata putem spune ca situl de la Calugareni are peste 50 de hectare, este aproape dublu de cat am estimat noi pe baza cercetarilor non-distructive, efectiv in sat, in zona locuita, nu am avut cum sa efectuam aceste cercetari, dar in momentul de fata stim ca acesta se intinde de la extravilanul dintre Damieni si Calugareni, pana la scoala din centrul satului", a aratat Szilamer Panczel.

Potrivit acestuia, pentru punerea in valoare a acestor descoperiri arheologice, Muzeul Judetean Mures a decis organizarea Zilei Arheologiei, in data de 11 august, pe fondul lipsei bugetului pentru continuarea Festivalului Roman care s-a organizat in ultimii cinci ani.

Szilamer Panczel a aratat ca de Ziua Arheologiei se va deschide la Calugareni o expozitie in care vor fi expuse 14 dintre cele mai interesante piese descoperite aici, piese care au o poveste in spatele lor.

Situl arheologic roman de la Calugareni - unul dintre siturile arheologice reprezentative ale judetului Mures - este compus din ruinele castrului roman, baile castrului si asezarea militara adiacenta si se intinde pe o suprafata de cateva hectare intre satele Calugareni si Damieni

Cercetarile arheologice pe acest castru au reinceput in anul 2013, iar de atunci au fost descoperite mii de obiecte.

Sefa Sectiei de Arheologie a Muzeului Judetean Mures, Nicoleta Man, a declarat ca au fost descoperite in jur de 2.000 de obiecte, majoritatea specifice pentru astfel de situri: monede romane din bronz si argint, piese cu caracter militar - arme, fragmente de zale, aplici, pandantive, piese de podoaba - margele din sticla, fibule, ace de par din bronz, mult material de constructie - caramizi stampilate, fragmente de podea si cateva fragmente de tencuiala vopsite cu rosu pompeian.

De asemenea, in timpul sapaturilor au fost decopertate si termele, prevazute cu mai multe incaperi, dintre care patru sunt prevazute cu sistem de hypocaust (incalzire sub pardoseala), un prefurnium (un cuptor care asigura incalzirea aerului si a apei), doua bazine si trei canale pentru aductiunea apei in bazine.

"Desi este o cladire cu o functie standard si functionalitate pentru intreaga lume romana, este destul de dificil de stabilit functionalitatea fiecarei incaperi. Zidurile (multe din ele cu elevatia bine conservata) sunt facute in tehnica opus incertum, specifica epocii imperiale romane, cu o grosime de 0,90 m - 1,00 m. Sistemul de hypocaust s-a pastrat destul de bine, fiind construit pe o fundatie de piatra de rau, peste care s-a suprapus un nivel de lut, pe care au fost fixate pilele de hypocaust.

Podeaua se pastreaza in incaperile care nu erau prevazute cu hypocaust. Starea de conservare este precara pe alocuri din cauza exploatarii medievale a zidurilor, dar au ramas multe elemente destul de bine conservate. Despre planimetria constructiei, in aceasta faza a cercetarii, putem sustine ca face parte din categoria termelor cu un traseu circular, in care camere si bazinele incalzite erau dispuse mai aproape de prefurnium, iar incaperile neincalzite mai departe. Pe teritoriul judetului Mures este prima cladire de acest fel identificata si cercetata", a aratat Nicoleta Man.

Printre descoperirile arheologice remarcabile de aici se numara si identificarea unei constructii - posibil o locuinta - de mari dimensiuni in vicus-ul militar.

Specialistii sustin ca limes-ul, ca granita a Imperiului Roman, a avut cea mai mare intindere in secolul al II-lea d. Hr., avand o lungime de peste 5.000 kilometri, incepand de la malul atlantic al Scotiei, apoi strabatand intreaga Europa a atins Marea Neagra, a continuat pana la Marea Rosie, a parcurs nordul Africii, pentru a ajunge inapoi la malul Oceanului Atlantic.

In prezent, de-a lungul limes-ului estic al Daciei, sunt cunoscute 12 tabere in care au stationat trupele militare auxiliare - Livezile, Orheiu Bistritei, Brancovenesti, Calugareni, Sarateni, Inlaceni, Odorheiu Secuiesc, Sanpaul, Olteni, Comalau, Borosneu Mare si Bretcu. Paza si protectia sectorului de granita a fost asigurata printr-un sistem complex compus din santuri si valuri de pamant, turnuri de paza si de semnalizare.

Pe limes-ul de pe raza judetului Mures s-au identificat trei castre auxiliare, la Brancovenesti, Calugareni si Sarateni, in apropierea carora au existat mici asezari unde s-au stabilit familiile soldatilor, dar si negustori si mestesugari care deserveau nevoile armatei. Taberele au fost legate intre ele prin drumul limes-ului, care a asigurat aprovizionarea armatei si miscarea rapida a trupelor.

Pe langa cele trei castre auxiliare de pe raza judetului Mures, au fost identificate si sase turnuri de paza care se gasesc pe teritoriul localitatilor Vatava, Ideciu de Sus, Ibanesti, Chiheru de Jos si Eremitu.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: AGERPRES

Articol citit de 4211 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor