Ce spun ruinele unui teatru despre istoria mayasa a Mexicului

Cercetatorii de la Institutul National de Antropologie si Istorie din Mexic au descoperit recent, in orasul Ocosingo, din regiunea Chipas, ruinele unui teatru, vechi de 1.200 ani, unic in lume din multe puncte de vedere.

Cel mai ciudat este faptul ca zona este lipsita de traditii in cultura si arta care sa justifice necesitatea unui teatru, cu un mileniu in urma. Se crede ca sala era folosita de elitele locale pentru ca, prin intrunirile lor, sa-si legitimeze puterea si sa exercite autoritatea asupra grupurilor minoritare locale, potrivit Infoniac.

In sprijinul acestei ipoteze vine si faptul ca teatrul, construit dupa toate regulile teatrelor antice, nu avea o capacitate mai mare de 120 locuri.

Pentru seful grupului de cercetare, Martoz Lopez, acest detaliu denota ca sala n-avea ca scop sa distreze o multime mare de oameni, asa cum suntem obisnuiti cu alte sali din antichitate, ci era destinata unei elite restranse, interesata de altceva decat arta. Cel mai probabil, acea elita era preocupata de politica.

De altfel, insusi amplasamentul cladirii confirma faptul ca scopul ei era sa fie detasata de "gloata": este amplasata pe o platforma a reliefului denivelat, cu 40 metri mai sus decat orice alta constructie.

Desi vechimea teatrului a fost evaluata de cercetatori la 1.200 de ani, localitatea insasi este mult mai veche. Vestigii stravechi confirma ca ea exista in jurul anilor 250 - 550 i.Hr.

Tot cercetatorii au stabilit ca zidul de la fatada principala a salii de teatru, avand o lungime de 8 metri, a fost refacut aproximativ in anul 850 d.Hr. pentru a asigura o mai buna acustica a salii.

Acest detaliu, confirmat cu siguranta de cercetari, ii pune in dificultate pe specialisti, care stiu ca, atat in antichitate cat si mai tarziu, problema acusticii salilor preocupa arhitectii numai in cazul salilor destinate spectacolor artistice.

Este posibil ca, desi traditia nu a transmis pana la noi preocuparile acestor locuitori pentru arta, in timpul folosirii salii pentru intruniri, respectivele elite sa fi fost interesate si de divertisment, apeland la grupari muzicale folclorice.

Presupunerea se confirma si prin faptul ca, langa sculpturile infatisand zeitati specifce culturilor mayase, au fost gasite resturile catorva fluiere si ocarine. Se poate deduce ca, in preajma locului sacru, se executau ritualuri la care participa elita societatii.

Atat din ruinile salii de teatru, cat si din vestigiile altor constructii, rezulta ca, acum peste un mileniu, zona era locuita de o societate evoluata si impartita pe clase, elita bucurandu-se de privilegii.

Odata cu sosirea conchistadorilor spanioli, intreaga societate a decazut, o parte din locuitori s-a refugiat in padurile din zona muntoasa, iar restul a ramas intr-o mizerie crunta.

Astazi, orasul Ocosingo (inclusiv imprejurimile) numara 146.000 locuitori, din care 56% locuiesc in case construite direct pe pamant, iar 44% au case cu podea.

Alte detalii: in oras, 23% din locuitori nu au energie electrica, 31% nu au apa curenta, 65% nu au canalizare.

Dintre barbati, 35% sunt analfabeti, iar dintre femei nestiutoarele de carte sunt 65%. Acestia sunt urmasii unui popor, din a carui glorie de altadata n-au ramas decat vestigiile, in stare de ruina.

Gabriela Firea a intrat în campanie electorală încă din prima zi de la nominalizare: „Acum avem o şansă în plus. Votul trebuie să fie util”

Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, proaspăt desemnată candidatul social-democraților la Primăria Capitalei, și-a început deja discursurile de candidat, marți, 23 aprilie, la nici...

Ciolacu, dragoste cu năbădăi cu Firea. Uite catastrofa, nu mai e catastrofa

A ieșit domnul Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, la o conferință de presă alături de Gabriela Firea, să spună în fața tuturor cât este de deșteaptă și frumoasă,...