Stramosii omului modern: Stadii prin care am trecut (Galerie foto)

Pana sa ajungem la felul in care aratam in prezent, sa construim zgarie nori si sa exploram alte planete, a fost drum lung.

Multe specii de hominizi si-au adus aportul la ceea ce suntem noi in prezent.

Iata zece specii care au avut o importanta covarsitoare in evolutia noastra, fie ca au avut abilitatea de a se ridica in doua picioare si a strabate astfel distante lungi ori ca au reusit sa domine focul si alte specii de pe Pamant.

Sahelanthropus tchadensis - a trait acum 6 - 7 milioane de ani

Inceputurile noastre au fost "schitate" inca de la despartirea de cimpanzei, in urma cu 5,4 milioane de ani in urma, multi oameni de stiinta punandu-se de acord ca S. tchadensis este stra-strabunicul tuturor oamenilor. In desertul Djurab din Ciad a fost gasit in 2001 un craniu al unui exemplar din aceasta specie, datand de acum 6-7 milioane de ani, relateaza Listverse.

Din felul in care craniul era prins de schelet se poate trage concluzia ca acesta era biped. Este posibil ca aceea sa fi fost perioada in care coborase din copaci si incepuse sa mearga pe uscat.

Insa controversele legate de aceasta specie pornesc de la faptul ca craniul acestuia nu depaseste 350 de centimetri cubi, asta in conditiile in care volumul creierului unui cimpanzeu este de 390 de centimetri cubi. In plus, craniul gasit era atat de fragmentat incat unii sustin ca nici nu apartine unui hominid, ci unui cimpanzeu sau unei gorile.

Kenyanthropus platyops - in urma cu 3,5 milioane de ani

Kenyanthropus platyops a schimbat modul in care paleoantropologii au vazut arborele nostru genealogic, craniul sau, gasit in Turkana, Kenya, in 1999, putand gazdui un creier de 400 de centimetri cubi, mai mare decat al cimpanzeilor, insa de doar o treime din cel al omului modern, de 1.200 de centimetri cubi.

La aceasta specie se vede deja cum dantura e modificata, mai ales molarii, semn ca isi mesteca indelung hrana. In plus, fata este deja plata, asa dupa cum arata si numele speciei.

Australopithecus afarensis - a trait in urma cu 3 - 3,9 milioane de ani

In 1974, la Hadar, in Etiopia, s-a descoperit circa 40% dintr-un schelet cunoscut ulterior sub numele de Lucy. A fost o descoperire de o importanta covarsitoare, gratie multimii de oase ce au putut fi examinate.

Analizand scheletul, oamenii de stiinta au tras concluzia ca acesta apartinuse unei femele de circa 30 de kilograme, inalta de 1,1 metri, care mergea in pozitie bipeda, aceasta ultima informatie aparand in urma studierii pelvisului - care seamana cu cel a unui om modern - si tibiei.

Cu toate acestea, Lucy arata si se purta ca o primata, chiar daca avea un creier cu un volum de 440 de centimetri cubi si de la mijloc in jos semana cu un om - bratele fiind in continuare mult mai lungi decat ale unui om modern.

De altfel, lungimea bratelor poate trada faptul ca ziua Lucy si cei asemeni ei mergeau in pozitie bipeda pe uscat, in timp ce noaptea si-o petreceau in copaci.

O alta descoperire este Selam, fiind vorba tot despre ramasitele unei femele de numai 3 ani, care ar fi trait in urma cu 3,3 milioane de ani. Craniul acesteia avea o capacitate de numai 330 de centimetri cubi - in cazul adultilor se banuieste ca ar fi ajuns la 440 de centimetri cubi.

De mentionat e faptul ca, in timp ce creierul unui cimpanzeu este complet dezvoltat la varsta de 3 ani, in cazul oamenilor procesul este incheiat abia la varsta de 25 de ani.

Spre deosebire de cimpanzei, oamenii au un neocortex mai mare decat lobul occipital, iar in cazul acestui craniu se poate observa clar aceasta directie.

Paranthropus Boisei - 1,4 - 2,3 milioane de ani in urma

Despre creierul lui Paranthropus Boisei se stie ca avea un volum de 500 - 550 de centimetri cubi, adica 44% din cel al omului modern. Era biped, de talia unui Australopithecus genus, insa ce il diferentia de alte specii era fata si mai ales gura.

Chipul era lat, iar dintii foarte puternici, specia fiind poreclita si "Spargatorul de nuci". Dintii sai erau de patru ori mai mari decat ai omului modern, iar muschii maxilarului erau de asemenea impresionanti. Cel mai probabil se hranea cu nuci, seminte si tuberculi, care ii ofereau mai multe calorii decat alt tip de mancare, asa explicandu-se si dimensiunile crescute ale creierului.

Homo habilis - 1,6 - 2,5 milioane de ani

Homo habilis a fost primul care a folosit pietre ca unelte. Deja se poate vorbi despre degetul mare opozant si de mai multa dexteritate. Ajungea la 1,2 metri, pe chipul sau deja se zarea un nas, iar fruntea era in continua schimbare, diferita de cea a lui Australopithecus sau Paranthropus.

Creierul avea 510 centimetri cubi, respectiv 43% din cel al omului modern, iar lobul frontal incepea sa se dezvolte, acesta raspunzand de gandirea rationala si capacitatea de a rezolva probleme. Schimbarea rapida a climei l-a obligat sa se adapteze si sa se dezvolte incontinuu.

Homo ergaster - in urma cu 1,5 - 1,8 milioane de ani

Deja se poate vorbi despre o crestere considerabila a volumului creierului, mai mare ca in cazul oricarei alte specii - ajungea la 850 de centimetri cubi, 71% din creierul omului modern. Se pare ca aceasta specie de hominid a fost si cea care a imblanzit focul, dispunand si de o serie intreaga de unelte din piatra, devenite din ce in ce mai sofisticate.

Chipul acestui hominid era mai mic, mai plat, dintii si maxilarele fiind mai mici ca niciodata. Nu existau diferente fizice mari intre reprezentantii celor doua sexe. Oamenii de stiinta cred ca deja se foloseau simbolurile si se puneau bazele comunicarii verbale.

Homo erectus - acum 0,4 - 1,8 milioane de ani

In 1984, Richard Leakey a fost cel care a gasit, tot langa lacul Turkana, in Kenya, un schelet al unui mascul din specia Homo erectus, in varsta de 8 - 11 ani, vechi de 1,6 milioane de ani. Hominidul ar fi avut inaltimea de 1,62 metri, coapsele mari si niste brate delicate, lungi.

Reprezentantii acestei specii isi faceau unelte, controlau focul si traiau in mici grupuri. Exista deja dovezi ca mancarea era gatita. Acesti hominizi traiau doar pe pamant, asa ca aveau nevoie de foc pentru a se feri de animalele ce i-ar fi putut ataca. Aveau grija de bebelusi si copii cu randul si aveau deja notiunea de persoana "buna" si "rea".

O dovada a faptului ca traia in comunitati este craniul unui varstnic, gasit fara dinti, care sugereaza faptul ca probabil batranul era hranit de ceilalti. E posibil chiar ca acestia sa ii fi mestecat si mancarea. E vorba de o schimbare majora, de trecerea de la grija exclusiva pentru propria persoana la cea pentru binele comunitatii, chiar daca aceste notiuni mai aveau mult pana sa apara.

Cat despre ramasitele gasite la Turkana, acestea indica faptul ca creierul ajunsese deja la 900 de centimetri cubi, de doua ori mai mare decat al unui cimpanzeu si 75% din cel al omului modern. Este posibil ca limbajul verbal sa fi fost folosit deja.

Insa un creier mai mare inseamna si mai multa hrana. Deplasarea eficienta pe doua picioare, faptul ca nu mai avea atat de mult par pe corp, asa ca putea transpira pentru a se racori, au facut ca si vanatoarea sa fie de mai multe ori incununata de succes. Proteinele si grasimea nu au facut decat sa sustina cresterea creierului.

Homo heidelbergensis - in urma cu 0,2 - 0,6 milioane de ani

Religia a insotit dintotdeaua civilizatia, insa nu se poate vorbi de civilizatie decat de acum 10.000 de ani. Exista insa dovezi ca Homo heidelbergensis isi ingropa mortii in cadrul unor ceremonii. In nordul Spaniei exista multe ramasite omenesti intr-o pestera, cel mai probabil acolo avand loc si niste ritualuri. In plus, s-a gasit si un arc din quartz roz ingropat, ceea ce trimite cu gandul la un fel de ofranda pentru zei sau credinta in viata dupa moarte.

In acea vreme, volumul creierului ajunsese la 1.100 - 1.400 de centimetri cubi, mai mare decat al omului modern. Se crede ca acesti hominizi erau capabili sa-si planuiasca actele si chiar sa-si construiasca adaposturi complexe. Unii oameni de stiinta cred ca din acestia se trag atat oamenii de Neanderthal, cat si cei moderni.

In urma cu 300.000 - 400.000 de ani, Homo heidelbergensis a calatorit in afara Africii, ajungand pana in ceea ce azi se cheama Europa. Cei care au facut asta au devenit H. neanderthalensis, in timp ce cei ramasi in Africa au devenit H. sapiens.

Homo neanderthalensis - in urma cu 0,03 - 0,3 milioane de ani

Omul de Neanderthal ar fi speriat cu siguranta omul modern. Cu trupuri bine dezvoltate, un creier mai mare in volum decat H.sapiens, cu o dieta ce cuprindea mai ales carne, avand chiar capacitatea de a folosi limbajul verbal, omul de Neanderthal avea totusi lobi parietali si temporali mai mici, ceea ce indica faptul ca era mai incet in gandire, avea o memorie mai slaba si o abilitate de a manipula obiecte mai putin avansata decat H. sapiens.

Uneltele erau putine si simple, ceea ce inseamna ca era nevoie sa se apropie de un animal pentru a-l putea ucide. De aici si speranta de viata mai mica si abundenta scheletelor gasite cu fracturi.

Dovezi despre legume sau fructe in alimentatie sunt foarte putine, ceea ce sugereaza ca nu avea o buna capacitate de a se adapta. Asadar, o posibila cauza a extinctiei sale este schimbarea climei in Europa, in urma cu 30.000 de ani, credibila in contextul lipsei sale de adaptabilitate. E posibil ca H.sapiens sa-l fi impins in zone in care viata era extrem de dificila, dovedindu-se in final imposibila.

Homo sapiens - in urma cu 0,2 milioane ani - prezent

Se crede ca am ajuns la apogeul evolutiei, ceea ce inseamna ca suntem adaptabili, suntem in stare sa ne facem unelte sofisticate si stapanim pe de-a-ntregul focul. E dificil insa sa privim inapoi si sa me gandim ca era cat pe ce sa nu reusim.

In urma cu 140.000 de ani, Africa a devenit extrem de uscata, ceea ce a facut ca multe zone tropicale sa devina de nelocuit. H. sapiens a fost fortat sa se indrepte catre zonele de coasta, iar dupa unele estimari mai ramasesera doar 600 de indivizi. A fost momentul in care adaptabilitatea si-a spus cuvantul, salvandu-ne.

Homo sapiens a inceput sa locuiasca in pesteri, sa-si schimbe dieta si chiar sa-i pese de felul in care arata, fapt dovedit de cochiliile gaurite pe care incepuse sa le poarte la gat.

A inceput calatoria spre Europa, unde s-a intalnit cu omul de Neanderthal. Corpul mai suplu, ceea ce insemna si necesitatea unui numar mai mic de calorii, capacitatea de a-si face arme care sa fie eficiente de la distanta, adaptabilitatea crescuta, toate acestea au fost atuurile sale, care l-au tinut in viata si l-au ajutat sa prospere.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...