Asteroizii - Ne pandeste o catastrofa la nivel planetar?

Suntem obisnuiti sa spunem ca, in jurul Soarelui, se rotesc cateva planete, corpuri ceresti printre care Pamantul ocupa locul al treilea.

Nu multa lume este insa familiarizata cu faptul ca, in afara planetelor, un numar considerabil de corpuri ceresti mai mici se rotesc si ele in jurul Soarelui, majoritatea formand o centura, situata intre Marte si Jupiter, cunoscuta sub numele de "centura de asteroizi".

Asteroizii sunt si ei tot corpuri ceresti care se rotesc in jurul soarelui, frati mai mici ai planetelor, dar considerati altceva decat acestea, datorita dimensiunilor reduse, a formei adesea neregulate si a carateristicilor specifice, total diferite de cele ale planetelor.

Structura asteroizilor este stancoasa, o bucata de roca, aflata in rotatie in jurul astrului solar. Numarul lor exact nu-l stie nimeni, dar astronomii au reusit sa observe si sa catalogheze 120.000 de asteroizi, desi au putut fi observati peste 700.000.

S-a apreciat prin calcule ca masa tuturor asteroizilor, insumata, este aproximativ 4% din masa Lunii. Unele date despre asteroizi sunt intereante si il surprind pe cel care nu este suficient informat - noteaza factroom.ru.

Asteroidul Ceres

Ceres este cel mai mare dintre asteroizi si singurul avand forma sferica, fapt pentru care stiinta stronomica il considera uneori drept o planeta pitica. Are diametrul de 950 km.

Ceres a fost observat pentru prima data in ianuarie 1801, de catre italianul Giuseppe Piazzi, directorul observatorlui din Palermo, Sicilia. A fost descoperit intamplator. Cautand cu telescopul o stea de pe cer a observat un obiect miscator, pe care initial l-a luat drept cometa.

Studiile efectuate sugereaza ca Ceres are la baza un embrion planetar, deci a fost o protoplaneta, formata in urma cu 4.570 milioane de ani. Atunci s-a echilibrat pe o orbita circumsolara stabila, pe care se gaseste si astazi.

Structura solului consta in roca si minereuri, in care predomina fierul, carbonati ai mai multe metale, precum si o cantitate impresonanta de apa. Aceasta este insa inghetata, temperatura la nivelul solului fiind apreciata la minus 38 grade Celsius.

Forma altor asteroizi

In afara de Ceres, ceilalti asteroizi sunt prea mici, pentru ca sa fi putut adopta forma sferica in timpul rotatiei. De obicei au forma ovala, sau o forma bizara, in care s-au format din stanca.

Nu totdeauna asteroizii au o structura monolitica. Adesea sunt o aglomerare de bucati din roca, independente intre ele, dar pe care legile cinematicii si inertia le obliga sa pluteasca impreuna in spatiu. Sunt ca un fel de moloz plutitor.

Structura asteroizilor este formata din roca sau metal. Cand ajung in spatiul terestru, cad sub forma de meteoriti. Meteoritii metalici sunt mai grei si au sansa sa strapunga relativ intregi sau lichefiati atmosfera. Ceilalti, din piatra, se incing si ard, disparand sau, daca ajung intregi la sol, explodeaza.

In epoca moderna, se cunoaste cazul unui meteorit de proportii, care a patruns in atmosfera si a facut explozie la sol. Caderea a fost inregistrata in padurea Tunguska, din centrul Siberiei, la 30 iunie 1908, orele 13,35 (Greenwich).

Unda de soc a inconjurat atunci intregul glob. La fata locului, padurea era arsa, dar resturile de roca nu s-au gasit nici pana astazi. Cercetarile n-au ajuns la o concluzie certa, iar autorii de literatura SF nu omit sa atribuie fenomenul unor extraterestri, de pe urma carora insa nu a ramas nicio urma.

Reprezinta asteroizii un pericol pentru noi?

Daca un asteroid de felul celui cazut in padurea Tunguska ar lovi - Doamne fereste! - o metropola, ar fi o tragedie. Dar punand in balanta suprafetele ocupate de marile orase si cele pustii, nelocuite, precum si luciul oceanelor, probabilitatea devine foarte redusa.

Cercetatorii au stabilit ca totusi, indiferent unde ar cadea, un meteorit cu un diamtreu mai mare de 10 km ar putea produce o catastrofa la nivel planetar.

Din fericire, asteroizii de asemenea dimensiuni sunt cunoscuti, catalogati, iar astronomii stiu sa urmareasca orbitele lor. Niciuna dintre ele nu lasa de inteles ca ar exista riscul unei coliziuni iminente cu Pamantul.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...