Femei care au revolutionat stiinta (Galerie foto)

Joi, 11 Aprilie 2013, ora 13:14
9442 citiri
Femei care au revolutionat stiinta (Galerie foto)

Desi stiintele sunt asociate, in general, cu barbatii, exista cateva femei care au avut un cuvant greu de spus in acest domeniu.

Potrivit neurologului italian Rita Levi-Montalcini, creierul barbatilor este identic cu cel al femeilor din punct de vedere genetic. Totusi, numarul femeilor cu cariere in lumea stiintei este destul de mic, desi proportia celor care urmeaza facultatile de profil este ridicata (uneori, raportul este de 50/50).

Desi femeile reprezentau 48% din forta de munca a Statelor Unite ale Americii incepand din 2009, acestea au solicitat doar 24% din joburile in stiinta, tehnologie, inginerie si matematica. Desi salariile sunt foarte ridicate in aceste sectoare, se pare ca femeile nu sunt atrase sa practice acest gen de meserii, potrivit How Stuff Works.

Atragerea femeilor in practicarea meseriilor ce tin de stiinta este o provocare pentru experti si academicieni. Desi femeile tinere sunt interesate de stiinta si matematica, ele tind sa renunte la aceste domenii dupa ce termina facultatea.

Unul dintre cele mai mari nume din matematica, cand se puneau bazele acestei stiinte, a fost Hypatia, fiica matematicianului Theon din Aexandria.

Puteti vedea mai jos cinci femei care au lasat in urma lor mosteniri importante in domeniul stiintelor. Fiecare dintre acestea are o poveste incredibila, fiind condusa de o curiozitate nesfarsita si iubire pentru cunoastere.

Emilie du Chatelet

Emilie du Chatelet, cunoscuta in cultura populara drept amanta lui Voltaire, a fost un om de stiinta important al secolului al XVIII-lea. Nascuta in 1706, a avut avantajul de a se trage dintr-o familie bogata, ceea ce i-a permis sa faca ore de matematica in particular. Dupa ce s-a maritat cu marchizul du Chatelet, s-a concentrat pe interpretarea matematica a conceptului de energie.

La inceputul secolului al XVII-lea, Isaac Newton a stabilit o conexiune intre energie, masa si viteza. Una dintre cele mai mari realizari ale Emiliei du Chatelet a fost traducerea operei lui Newton "Philosophiae Naturalis Principia Mathematica" din latina in franceza.

Studiind acest text revolutionar alaturi de Voltaire, du Chatelet a ajuns la concluzia ca legile lui Newton sunt adevarate. Cercetarile ei s-au dovedit utile in 1905, cand Albert Einstein a elaborat formula de echivalenta dintre masa si energie. Aceasta formula se datoreaza in mare parte bazelor teoretice stabilite de du Chatelet.

Dupa ce Emilie du Chatelet a murit, la 40 de ani, in timpul unei nasteri, Voltaire a scris despre ea: "Are o minte stralucita, demna de Newton".

Rosalind Franklin

Chimistul Rosalind Franklin si-a inceput cariera stiintifica din scurta sa viata studiind carbunii si a sfarsit concentrandu-se pe anatomia virusurilor. Cea mai mare contributie a acesteia - si cea mai controversata - a fost legata de incercarea de a descoperi structura acidului dezoxiribonucleic (ADN).

Desi in 1962 Premiul Nobel pentru psihologie sau medicina a fost acordat lui James Watson, Francis Crick si Maurice Wilkins pentru descoperirea structurii dublu-elicoidale a ADN-ului, aceasta realizare nu poate fi revendicata numai de catre cei trei. Reusita acestora s-a datorat si cercetarilor efectuate de Rosalinda Franklin.

Nascuta in 1920, Franklin si-a dorit sa fie om de stiinta de la o varsta frageda, dar aceasta ocupatie era considerata atunci ca apartinand numai barbatilor. Oricum, perseverenta si inteligenta ei au biruit, iar Franklin a obtinut o slujba de asistent de cercetare la King's College din Londra, dupa ce si-a luat doctoratul in chimie fizica la Cambridge University.

Laboratorul de la King's College avea ca principal obiectiv de cercetare descoperirea structurii ADN-ului, iar Franklin fotografia lanturi fine de ADN folosind difractia de raze X.

Relatiile tensionate dintre Franklin si colegul ei de laborator Maurice Wilkins le-au permis lui Watson si Crick sa mearga inainte in cursa pentru descoperirea structurii ADN. Fara stirea Rosalindei Franklin, Wilkins i-a aratat lui Watson pozele cu difractia de raze X, ceea ce a reprezentat un indiciu important pentru descoperierea structurii dublu-elicoidale a ADN-ului.

In 1953, Watson si Crick au publicat studiul lor despre ADN in "Nature", iar Franklin nu a primit vreo recunoastere pentru contributia sa. Singura distinctie care i-a fost acordata a fost una post-mortem, Rosalind Franklin murind de cancer ovarian la varsta de 37 de ani.

Lise Meitner

Fiziciana Lise Meitner, cunoscuta si ca "mama bombei atomice", s-a nascut la Viena, Austria, in 1878. Dupa ce a studiat fizica la Universitatea din Viena, Meitner a inceput sa colaboreze cu Max Planck si Otto Hahn in cercetarea radioactivitatii.

In 1918, Hahn si Meitner, care isi vor continua colaborarea pentru mai multi ani, au descoperit elementul chimic protactiniu. In 1923, Meitner a descoperit efectul Auger, un fenomen care se manifesta prin faptul ca un atom poate arunca in afara sa unul sau doi electroni pentru a se stabiliza. Fenomenul a fost numit dupa fizicianul francez Pierre Auger, care a identificat reactia atomica doi ani mai tarziu, facand ca prima dintre realizarile stiintifice ale lui Meitner sa fie omise.

Izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial a determinat-o pe Meitner sa plece in Stockholm, dupa ce Germania a anexat Austria in 1938. Pana atunci, Meitner facea experimente cu deplasarea neutronilor. In 1939, Meitner si Otto Frisch, care ii era atat nepot, cat si partener de laborator, au numit acest proces fisiune nucleara si au publicat o lucrare pe marginea acestui subiect.

Divizarea atomilor prin fisiune nucleara a fost cheia dezvoltarii bombei atomice, dar Meitner nu a fost implicata in Proiectul Manhattan, al carui scop era dezvoltarea armelor atomice de catre Statele Unite ale Americii.

Desi Meitner a fost cea care a descoperit fisiunea nucleara, partenerul sau de laborator a luat Premiul Nobel pentru chimie in 1944.

Meitner a murit in 1968, munca sa nefiind recunoscuta. Totusi, mostenirea ei rezida in tabelul periodic al elementelor. In 1992, un element radioactiv a fost numit meitneriu, primind simbolul Mt, ca o recunoastere tarzie a meritelor Lisei Meitner.

Shirley Ann Jackson

Shirley Ann Jackson, nascuta in 1946, este o deschizatoare de drumuri din mai multe puncte de vedere. A fost prima femeie de culoare care si-a luat doctoratul la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. In 1973 era una din cele doua femei de culoare din SUA care aveau un doctorat in fizica.

In 1995, presedintele Bill Clinton a numit-o pe Shirley Ann Jackson in fruntea Comisiei pentru Reglementari Nucleare din Statele Unite ale Americii, prima femeie care a ocupat o astfel de pozitie.

In plus, experienta sa si activitatea in domeniul politicilor publice i-au permis sa devina prima femeie afro-americana aleasa in Academia Nationala de Inginerie pentru a-i fi inmanat premiul Vannevar Bush pentru realizari in domeniul stiintei.

Toate aceste recunoasteri au venit in urma unei munci titanice. Dupa ce a absolvit Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Jackson s-a ocupat de o gama larga de cercetari in domeniul fizicii in cadrul Laboratoarelor AT&T Bell, in perioada 1976 - 1991. Pe masura ce activitatea sa profesionala s-a imbogatit, a evoluat si rolul sau public de sustinator al stiintei, educatiei si inovatiei in SUA.

Rita Levi-Montalcini

Rita Levi-Montalcini a fost unul dintre cei mai importanti cercetatori ai activitatii creierului. A murit pe data de 30 decembrie 2012. Nascuta in 1909 in Italia, Levi-Montalcini a urmat scoala de medicina in ciuda interdictiei tatalui sau - inginer si matematician - de a urma o forma superioara de invatamant.

Dupa ce si-a luat diploma in medicina si chirurgie in 1936, Levi-Montalcini a decis sa se specializeze in neurologie.

Izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial a determinat-o sa ocoleasca zonele militare periculoase si sa isi continue cercetarile ascunzandu-se. Pentru scurt timp, a lucrat ca medic militar.

Dupa razboi, Levi-Montalcini si colegul sau Stanley Cohen au incercat sa isi dea seama cum se dezvolta nervii intr-un embrion, aflat la randul sau in plin proces de crestere. In cadrul cercetarii, cei doi au descoperit factorul de crestere nervoasa, proteina fundamentala care stimuleaza dezvoltarea si cresterea neuronala.

Descoperirea le-a adus celor doi cercetatori Premiul Nobel in psihologie si medicina in 1986, cand Levi-Montalcini avea 77 de ani. In pragul aniversarii a 100 de ani in 2009, a declarat pentru ziarul "Times of London" ca inca vine in fiecare zi la munca, la European Brain Research Institute, institutie pe care a si infiintat-o.

Fiind intrebata despre cum poate sa atinga cineva varsta de 100 de ani, ea recomanda un regim limitat de somn (de la ora 23 la 5 dimineata), o cantitate limitata de mancare si mentinerea creierului activ si interesat de ceea ce se intampla in jur: "Secretul vietii este sa continuam sa gandim. Si sa incetam sa ne gandim la noi. Acesta este singurul mesaj pe care il am".

Creierul barbatului si cel al femeii sunt identice din punct de vedere genetic, spune Rita Levi-Montalcini. Singurul mod prin care barbatii si-au impus vointa in fata femeilor este prin intermediul fortei, a spus cercetatoarea.

"Creierul are doua emisfere, una veche sau arhaica, ce guverneaza emotiile si instinctele noastre, si alta mai noua, care guverneaza capacitatea noastra de a rationa. In zilele noastre, creierul arhaic tinde sa domine. Este cauza tuturor tragediilor care se intampla, una dintre acestea fiind Holocaustul, iar acest lucru duce la sfarsitul umanitatii.

Este acea parte a creierului care ne-a facut sa coboram din copaci, insa este si cauza tuturor dezastrelor si a celor mai mari pericole cu care se confrunta astazi planeta noastra. Aceasta va fi cauza disparitiei rasei umane. Sfarsitul nu este departe", a precizat Rita Levi-Montalcini in interviul pentru "Times of London".

Citește și:
PNL nu mai are răbdare cu Nicușor Dan. Ciucă: ”Bucureștiul este un oraș blocat, cu un management cu probleme”
PNL nu mai are răbdare cu Nicușor Dan. Ciucă: ”Bucureștiul este un oraș blocat, cu un management cu probleme”
Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Bucureştiul este „un oraş blocat în momentul de faţă, confruntat cu lipsa de perspectivă, cu un management cu probleme şi cu o...
Ciucă: ”Misiunea noastră e să continuăm demersurile pentru atingerea obiectivului naţional de aderare la Spaţiul Schengen”
Ciucă: ”Misiunea noastră e să continuăm demersurile pentru atingerea obiectivului naţional de aderare la Spaţiul Schengen”
Liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat că România merită să fie în Schengen, iar misiunea PNL este să continue demersurile în atingerea acestui obiectiv. „Mai întâi despre problema cea...