La ce le-ar fi folosit oamenilor coada?

Marti, 21 Septembrie 2010, ora 17:41
6072 citiri
La ce le-ar fi folosit oamenilor coada?

Cercetatorii mexicani au adus noi dovezi in sprijinul unei teorii intrigante, conform careia oamenii si maimutele si-ar fi putut folosi la un moment dat coada pentru a comunica la mare distanta.

Revista studenteasca "La Ardilla" (Veverita) de pe langa Universitatea Autonoma din Guadalajar, Mexic, a publicat recent un articol extrem de interesant, care a pus comunitatea biologilor intr-o polemica violenta pro si contra celor scrise.

In articol se relateaza cum un profesor universitar a dat ca tema de cercetari unui grup de studenti stabilirea rolului exact pe care il joaca coada mamiferelor, din punct de vedere fiziologic.

Se stie ca unele animale folosesc coada pentru echilibru corporal, cum sunt cangurii, altele pentru a alunga mustele, cum sunt vacile si caii, dar nu s-a putut explica rolul acestui apendaj la alte specii.

Pentru ca scoala avea sobolani de laborator din abundenta, au folosit aceste rozatoare. Studentii au construit un labirint clasic, unde au pus mancare, pe care cele mai inteligente animale au gasit-o imediat. Dupa cateva minute, toti sobolanii au ajuns la hrana.

Ipoteza pusa de acesti tineri a fost ca, de fapt, coada e o extensie a creierului animalului, prin sira spinarii. Era de dedus ca nervii din coada detectau vibratiile solului si zgomotele subsonice, pe care urechea umana nu le poate auzi.

Altii au venit cu ideea ca o coada de sobolan actioneaza ca o antenna extrem de fina si de discriminanta, care poate detecta unde electromagnetice generate in creier, astfel permitand animalului sa comunice telepatic.

In faza urmatoare a experimentului, au taiat cozile unora dintre sobolani, creand o diferentiere de 50% intre ei. Repetand experimentul cu mancarea din labirint, au fost uimiti de rezultat: toti sobolanii cu coada au gasit mancarea imediat. Cei fara coada s-au tot invartit la marginea labirintului, dar n-au intrat deloc sa gaseasca mancarea.

Cand au facut referatul de rigoare, profesorul lor, neincrezator, i-a trimis sa repete experimentul. Au schimbat labirintul de mai multe ori, construind doua sau trei labirinturi diferite, insa de fiecare data rezultatul era acelasi. Sobolanii fara coada n-au reusit niciodata sa gaseasca mancarea, desi ceilalti sobolani se infruptau din ea zgomotos.

Concluzia lor a fost, fireste, ca acest organ, la rozatoare, foloseste ca un instrument de comunicatii, al carui mecanism nu este inca cunoscut. Profesorul i-a sfatuit sa nu se aventureze publicand, in reviste stiintifice, detaliile experimentului, numind datele lor "preliminare".

In acelasi timp, profesorul a mentionat faptul ca multi dintre crescatorii de vite si de oi, din America Latina, taie cozile cainilor pentru a-i face "caini de lucru" mai buni.

Judecand dupa teoria acestor tineri cercetatori, coada cainelui foloseste, de asemenea, ca un organ de comunicatii. Prin pierderea ei, cainele pierde abilitatea de a comunica la distanta, cu alti caini, pierzand total spiritul de haita care e imprimat adinc in instinctele canine.

Cateva reviste stiintifice, de renume mondial, au amintit despre experimentele pe aceasta tema, in special in Australia, dar "ipoteza Guadalajara" (ca si "ipoteza Perth") a fost luata in deradere si batjocura de majoritatea oamenilor de stiinta.

Ici si colo, cate o voce singuratica, in lumea biologilor, argumenteaza ca si primatele (maimutele si oamenii) au avut aceasta abilitate de a comunica la distanta, candva, in timpul erelor geologice, dar aceasta facilitate s-a pierdut odata cu pierderea cozii.

Se cunoaste bine ca reptilele, serpii in special, sunt experti in a descifra vibratiile terestre, fiind primii care dau alarma, cu mult inainte de producerea cutremurelor. La fel si sobolanii. Inainte de marele cutremur din San Francisco, in 1906, lumea a fost extrem de socata de numarul enorm de sobolani, care, cu trei zile inainte de cutremur, au iesit la suprafata, parasind orasul.

Comunitatea oamenilor de stiinta este o societate inchisa si, de cele mai multe ori, e circumspecta in a accepta idei noi, care vin de la persoane "neconsacrate", care nu fac parte din acest grup select, de elita.

Dar daca privesti istoric, cele mai multe descoperiri epocale nu au apartinut membrilor consacrati ai acestei comunitati, ci unor persoane care au venit "din afara", cu idei noi.

Louis Pasteur, de exemplu, a fost huiduit de membrii Academiei Regale, care au ras de el, cand a sugerat vaccinarea prin injectii. "Introduci o substanta straina, in corpul omenesc? Printr-un ac de siringa? Ce idiotenie!".

Citește și:
Vasile Dîncu, întrevedere cu premierul Republicii Moldova Natalia Gavriliță: ”NATO nu caută o confruntare cu Federaţia Rusă”
Vasile Dîncu, întrevedere cu premierul Republicii Moldova Natalia Gavriliță: ”NATO nu caută o confruntare cu Federaţia Rusă”
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut sâmbătă, 1 octombrie, o serie de întrevederi cu premierul Natalia Gavriliţa, cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor...
Cine e deputatul PSD surprins în ipostaze intime cu un tânăr: Absolvent de Teologie și fost primar
Cine e deputatul PSD surprins în ipostaze intime cu un tânăr: Absolvent de Teologie și fost primar
Deputatul Aurel Bălășoiu a fost surprins sâmbătă, 1 octombrie, în mai multe ipostaze intime alături de un băiat, motiv pentru care conducerea partidului a decis să-l excludă. Bălășoiu...