Ziua cand s-au cautat in premiera amprentele la locul crimei

La 18 aprilie 1902, in Danemarca, se incerca pentru prima data in istorie identificarea unui criminal folosind amprentele sale digitale.

Dupa scurt timp, metoda ajungea sa se generalizeze, era recunoscuta oficial de detectivi si politisti, ajugea sa fie legiferata in tot mai multe tari si era recunoscuta ca proba valabila in cercetarea criminalistica.

Dar, pana sa se ajunga aici, a trebuit parcurs un anumit drum. Primul care a prezentat o descriere stiintiifica a detaliilor epidermice de pe varful degetelor a fost botanistul englez Nehemiah Grew, care si-a publicat studiile si desenele in Philosophical Transactions, in 1678, dupam cum relateaza Infoniac. Erau simple constatari, fara consecinte concrete.

O clasificare stiintifica a formei amprentelor a aparut in 1823, cand fiziologul ceh Jan Evangelista Purkinje a publicat o prima tipologie a amprentelor, despartite in 9 grupe.

Englezul Frederick William Herschel (1738-1822), un cercetator cu multiple preocupari, printre care muzica, fizica si astronomie, a abordat altfel aceasta stiinta. Folosind situatia sa de inalt functionar al politiei britanice in India, Herschel si-a permis sa cerceteze concret amprentele persoanelor urmarite infractional.

Pe aceasta baza, a elaborat mai multe studii de autor, care vizau posibilitatea identificarii persoanelor dupa particularitatile amprentelor digitale.

Herschel sesizase faptul ca formele amprentei nu se repeta de la om la om, dar nu avea la dispozitie mijloacele tehnice necesare pentru identificarea si prelevarea lor fina, operatiuni pretentioase chiar si in ziua de azi.

Mult mai tarziu, in 1895, psihologul si antropologul englez Francis Galton a reusit sa sistematizeze mai bine cercetarea, pornind de la unicitatea amprentei personale si stabilind criteriile dupa care aceasta poate servi pentru identificarea infractorilor.

El a elaborat o clasificare noua, mai detaliata a amprentelor si a formulat ideea ca acestea sa fie folosite ca proba juridica, la fel de importanta ca un corp delict si in orice caz mai sigura decat declaratia unui martor.

Cercetarile sale au ajuns repede cunoscute in lumea detectivilor, dar legiferarea acestei intiative si aplicarea ei in jusitie, fara teama de a produce grave erori, producea ezitari.

Danemarca, deschizator de drumuri

Pana la urma trebuia sa-si asume cineva aceste raspunderi, iar statul care le-a luat cel dintai asupra sa a fost Danemarca. Reusita primelor urmariri si cercetari penale facute pe baza amprentelor a fost atat de spectaculoasa, incat in urmatorii zece ani metoda era deja preluata in multe state europene.

Astazi, metoda amprentarii este generalizata in intreaga lume, dar criteriile de identificare a amprentei nu sunt simple: metodologia moderna admite expertiza numai daca cercetarea a confirmat ca pe amprenta se afla 12 elemente de control, care o identifica ferm dupa o scanare completa.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...