Factori despre care habar n-ai ca influenteaza gustul mancarii

Daca si tu esti vrajit de iluziile optice, poate ar trebui sa-ti amintesti mai des ca, adesea, simturile tale nu sunt de incredere, pot fi pacalite usor. Daca ai senzatia ca simtul gustului nu este unul dintre acestea, gandeste-te de doua ori.

Adevarul e ca, la fel ca si celelalte simturi, acesta poate fi manipulat de o serie intreaga de factori, aflati in afara controlului tau. Iata cateva exemple, conform Cracked:

Ce a mancat mama ta, in timpul sarcinii, conteaza

Bineinteles ca hrana din copilarie si-a pus pecetea, influntandu-ti gusturile pe intreg parcursul vietii. Insa totul incepe mult mai devreme.

Un studiu realizat in Philadelphia, care a presupus ca gravidelor sa li se administreze suc de morcovi in timpul sarcinii si apoi, cand alaptau, a aratat ca odraslele acestor femei pur si simplu nu se puteau satura de aceasta bautura mai tarziu. Si e vorba, totusi, de suc de morcovi...

Asta pentru ca alimentele consumate de femei dau gust atat lichidului amniotic, cat si laptelui secretat de acestea.

Eticheta, chiar daca minte

Nu e o surpriza faptul ca oamenii cred ca mancarea ambalata multicolor, purtand etichete care de care mai fistichii, este mai buna decat restul, care se cumpara in cutii de un gri cenusiu, deloc apetisante. Asta chiar daca e vorba de aceeasi calitate a produsului. De aceea si exista aceste etichete, iar cei care le concep castiga bani de pe urma muncii lor. Insa felul in care ne influenteaza o eticheta experienta gustului merge mult mai departe de atat.

Un experiment in cadrul caruia un produs a fost etichetat ca avand continut scazut de grasimi, acelasi produs fiind apoi etichetat ca avand continut integral de grasimi, fara ca intre cele doua sa existe insa vreo diferenta, a aratat ca subiectii considerau a doua versiune, cu grasimi, ca fiind superioara din punct de vedere al gustului. In cadrul studiului s-a folosit mancare comuna, cu gustul careia subiectii erau obisnuiti si ar fi trebuit sa-l recunoasca.

Chiar mai ciudat de atat, un studiu realizat in 2002 a aratat ca acelasi produs, dat subiectilor din doua grupuri, cu singura diferenta ca in cazul celui de-al doilea grup s-a adaugat pe eticheta, la ingredienta, si soia, a fost perceput diferit de voluntari. Cei din al doilea grup, care credeau ca alimentul pe care il consumasera continea soia, au spus ca ceea ce mancasera avea gust ciudat, in niciun caz bun. Asta, chiar daca mancasera acelasi lucru cu cei din primul grup, care fusesera multumiti de gust.

Simpla vedere a unui ingredient pe eticheta schimba felul in care percepem gustul produsului.

Zgomotul din fundal

Imagineaza-ti un restaurant elegant, rafinat, cu pretentii. Daca nu obisnuiesti sa frecventezi astfel de localuri, cu siguranta ai vazut in filme: toata lumea bea vin din pahare cu picior, fata de masa e imaculata, muzica clasica se aude in fundal.

Acum imagineaza-ti un restaurant cu mult mai ieftin, eventual un fast-food, unde se aude muzica pop la un volum care nu-ti permite nici macar sa-ti auzi gandurile.

Cu siguranta aceste localuri au o viziune clara asupra ceea ce va asculta clientul. Insa de ce aceste alegeri? Sa tina totul de atmosfera? In niciun caz, a demonstrat stiinta. Cand iei masa in locuri in care galagia te copleseste pierzi abilitatea de a percepe gustul dulce si pe cel sarat. Totul are legatura cu felul in care este conceput creierul.

Ceea ce nu inseamna ca o masa perfecta inseamna liniste totala - altfel sandviciul pe care il mananci in fuga, singur, deasupra chiuvetei, acasa, ar trebui sa fie excelent. In realitate volumul optim al muzicii, la masa, ar trebui sa fie de exact 62 - 67 de decibeli (cel al unei conversatii normale).

Studiile au aratat ca, la un asemenea volum al muzicii, mancarea este considerata mai buna decat daca muzica s-ar auzi mai tare sau mai incet. In acest caz, muzica se aude indeajuns de bine incat sa-ti excite simturile, insa destul de slab, astfel incat sa nu le copleseasca. Muzica clasica a avut cele mai clare rezultate in acest experiment.

Pentru simturi, diferenta dintre o muzica auzita in surdina si una care sparge urechile este asemeni unei bai care invioreaza in piscina versus o galeata de apa rece ca gheata turnata in cap.

Aceste reguli se aplica si barurilor. Cercetarile au aratat ca felul in care percepem gustul vinului depinde in mare de muzica si de volumul cu care aceasta se aude. Subiectii si-au schimbat opinia vizavi de gustul vinului si cu 60% influentati de volumul cu care se auzea muzica.

Personalitatea si starea de spirit

Deja se stie ca oamenii mananca gras sau prefera dulciurile atunci cand sunt stresati. Producatorii de chipsuri si alte snacks-uri datoreaza jumatate din castigurile lor anuale acestui fenomen. O explicatie simpla este aceea ca atunci cand ne simtim nefericiti, cand avem o stare proasta, vrem sa mancam ceva care sa ne dea o stare de bine. Iar zaharul si carbohidratii cresc nivelul de serotonina din creier.

Insa stresul poate si schimba felul in care percepem gustul mancarii. Intr-un studiu realizat in 1998, oamenii de stiinta au pus un grup de voluntari sa guste o mostra de indulcitor artificial, dupa care au stresat grupul punandu-l sa rezolve puzzle-uri care nu aveau finalitate, fiind "gresite", in timp ce o masinarie le claxona in ureche la intervaluri inegale de timp.

Dupa aceasta tortura, voluntarii au fost pusi sa guste din nou o mostra de indulcitor artificial si sa spuna cat de dulce sau de amara este. De aceasta data toti au perceput-o ca fiind mult mai amara decat la inceput.

Starea de spirit influenteaza gustul mancarii la un asemenea nivel incat atunci cand esti epuizat, obosit, dupa un antrenament intens, tinzi sa simti zaharul din orice. De aceea dupa ce ai alergat, daca gusti dintr-un suc, ti se pare ca este zahar pur.

Mai mult, oamenii de stiinta au descoperit ca oameni diferiti percep altfel gustul mancarii, in functie de personalitatea lor. Diferitele substante continute de mancare reactioneaza cu chimicalele, si ele in concentratii diferite in creier, si mancarea are alt gust. Asa sunt stabilite preferintele personale pentru anumite alimente - acestea spun ceva despre creierul fiecaruia.

Astfel, de exemplu, oamenii deprimati nu percep gustul de dulce la fel de bine ca restul, in timp ce cei cu atacuri de panica nu simt gustul amar la fel de intens.

Asa ca data viitoare cand esti extaziat de un gust si ceri amicului tau sa ia o imbucatura, incantat peste masura, din ceea ce ai mancat tu, nu te mira daca se uita la tine crucis. Pur si simpu simte alt gust decat tine.

Culoarea

Inca un factor ce pare logic, la prima vedere, culoarea. Bineinteles ca e important felul in care arata mancarea, nu degeaba sunt platiti oameni care sa o fotografieze sau sa o infrumuseteze in fel si chip. Culoarea afecteaza felul in care percepi gustul intr-o sumedenie de moduri.

De exemplu, culoarea paharului sau a canii din care bem are capacitatea de a schimba gustul licorii. Gratie tendintei noastre ciudate de a asocia la nivel inconstient culorile vii cu caldura, percepem lichidele baute din recipiente galbene si rosii ca fiind mai fierbinti decat aceleasi bauturi consumate, la aceeasi temperatura, din vase albastre sau verzi, dupa cum a aratat un experiment.

Alte studii au aratat ca si gustul e afectat de culoare. Astfel, verdele face bautura sa para mai dulce decat e, in timp ce galbenul ii ia din gustul dulce. Insa daca bei o bautura amara dintr-un recipient galben sau verde, va parea mai putin deranjanta la gust.

Totul tine de asteptari. Un studiu si mai ciudat vine in sprijinul celor afirmate mai sus. In cadrul unui experiment realizat in anii '70, voluntarilor li s-a dat sa manance friptura, cartofi prajiti si mazare. Toate normale ca gust si aspect. Dupa ce au terminat o parte din mancarea de pe farfurie, li s-a spus ca lumina fusese echipata cu filtre care sa ascunda faptul ca friptura fusese tratata pentru a capata culoarea albastra, cartofii sa fie verzi si mazarea rosie. Cand s-a indepartat aceasta sursa de lumina, aprinzandu-se o alta, "normala", lucrurile chiar asa stateau. Instantaneu celor de fata li s-a facut rau.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...