De ce saptamana are sapte zile?

Intrebarea pare naiva. Toata lumea cunoaste actul creatiei si se stie ca Dumnezeu a creat lumea in sapte zile. Dar nimeni nu poate explica de unde stia insusi Dumnezeu cat de lungi vor fi zilele si cum se vor succeda ele in timp, inainte de a fi creat El inusi Planetele si Universul.

Problema ramane deci oarecum deschisa, iar daca facem cercetari, descoperim ca nu todeauna saptamana avea sapte zile. Roma antica a cunoscut si variante timpurii cu saptamani de 3 zile, 5 zile si 8 zile, pe care si le-a creat singura, dupa imprejurari.

Celtii aveau saptamana de noua zile, vechii germani socoteau timpul dupa saptamana de 14 zile, iar calendarul Thoth, folosit in Egiptul antic, folosea ciclul saptamanal de 10 zile, fiind mai usor de calculat, informeaza Infoniac.

Totusi, saptamana de 7 zile este una dintre cele mai vechi si mai populare, adoptata de inteleptii Babilonului antic, aproximativ in anul 2000 i Hr si avea la baza un criteriu astronomic valabil in mare masura si astazi: ciclul lunar de 28 zile, impartit in patrare care trebuiau sa stea la baza masurarii timpului, deci al saptamanii.

Ciclul de 7 zile a fost folosit si de vechii evrei, bine informati cu privire la fenomenele astronomice. Cunoscutul istoric Josephus Flavius scria in secolul I d.Hr: "nu exista un popor grec sau barbar care sa nu fi peluat obiceiul nostru de a scuti oamenii de la munca si a le asigura odihna necesara in ziua a saptea".

Probabil ca in remarca lui Josephus Flavius statea tocmai secretul saptamanii de sapte zile. Capacitatea de munca a organismului nostru slabeste dupa sase zile consecutive de munca intensa si are nevoie da odihna. A saptea zi, cea consacrata odihnei, este indispensabila pentru refarcerea fortelor si revigorarea organismului.

In treacat fie zis, se pare ca vechii daci respectau tot saptamana de 7 zile, stabilita de zeul Zamolxe si fara nicio legatura cu traditiile romane, sau cu cele ale evreilor antici.

Romanii au acordat toata importanta saptamanii de sapte zile, n-au pus-o nicio clipa la indoiala (desi provnea din doctrina teologilor evrei) si au acordat nume romane zilelor saptamanii, dupa cei mai populari astri cunoscuti in vremea lor. Aceste denumiri sunt atat de inradacinate, incat au ramas pana astazi, sub o forma sau alta, in lexicul tuturor limbilor romanice:

Dies Lunae - luni

Dies Martis - marti

Dies Mercurii - miercuri

Dies Jois - joi

Dies Veneris - vineri

Dies Saturni - sambata

Dies Dominus - adica ziua Domnului, duminica.

Desi traditia a impamantat de multa vreme consacrarea unei zile de odihna saptamanala, iar religia a confirmat-o, legalizarea repausului duminical obligatoriu a fost stabilit tarziu. Pana atunci, se considera ca asa ceva este corect, fiind corespunzator chiar preceptului biblic, dar se face prin buna invoiala si nu poate fi obiect de interes juridic.

In Romania, abia dupa Primul Razoi Mondial, in anul 1925, un decret regal stabilea obligativitatea juridica a zilei de repaus duminical.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...