Razboaiele se castiga datorita fortelor militare, a priceperii generalilor, dar si prin voia soartei. Tot prin voia soartei, se pierd razboaiele si nu odata o simpla gafa a hotarat destinul unei lupte.
Ciudata lupta de la Caransebes - 1788
Batalia de langa Caransebes este un episod ciudat si ilar din razboiul turco-austriac din 1787-1791. In timp ce cei 100.000 soldati ai Austro-Ungariei si-au stabilit tabara pe malul raului Timis, in asteptarea atacului turcesc, un grup de husari au trecut raul, sa iscodeasca prezenta turcilor.
Iscoadele n-au dat peste turci, dar au dat peste niste civili, numiti atunci tigani, iar astazi rromi, care s-au oferit sa le vanda o cantitate importanta de alcool semidistilat.
Husarii au acceptat targul, au luat bautura si au inceput sa bea. Intre timp, au mai sosit si alti militari austro-ungari, care, vazand petrecerea si crezand ca bautura este "rechizitionata", si-au cerut partea lor. Husarii au refuzat si a inceput incaierarea.
Grosul armatei, de pe cealalta parte a Timisului, a simtit zvon de batalie, a crezut ca se lupta cu turcii si a trecut raul in noapte. Armata era amestecata: italieni, slavi, austrieci, unguri. Nu se intelegeau unii cu altii si, pe acest fond, s-a pornit pe intuneric o lupta oarba fiecare luptator atacand un camarad, avand convingerea ca se bate cu un turc.
In scurt timp, numarul mare de victme i-a facut pe supravietuitori sa se retraga, dand de veste si celorlalti. Intreaga armata s-a retras, iar dimineata, cand au sosit turcii, au ramas consternati, vazand cei aproape 10.000 de inamici morti pe campul unei lupte, care nici n-a inceput.
Caderea Constantinopolului - 1453
Caderea capitalei bizantine era inevitabila, dar modul cum a cazut are la baza o gafa de proportii, magistral descrisa de Stefan Zweig in "Orele astrale ale omeniri".
Bizantinii erau izolati, avand armata putina si cu soldatii speriati, iar singura arma redutabila a apararii o constituiau zidurile de nepatruns si portile ferecate.
Dupa mai multe zile de asalt, dupa mai multe incercari nereusite de a patrunde in cetate, turcii au descoperit - absolut intamplator - o poarta deschisa: kekaporta.
Poarta, ramasa nezavorata din eroare, decidea dintr-o data soarta orasului: turcii au navalit inauntru aproape fara lupta, bizantinii s-au pierdut cu firea si insusi imparatul a disparut pentru totdeauna, cazand in invalmaseala.
Astfel, dupa un atac furibund si o rezistenta eroica, marea capitala a imperiului bizantin cadea in fata inamicului, urmare a unei gafe, pe al carei autor istoricii nu l-au identificat nici astazi.
Batalia de la Agincourt - 1415
Istoricii sustin ca, la 25 octombrie 1415, regele Angliei Henric al V-lea a reusit una dintre cele mai spectaculoase victorii din epoca medievala, zdrobind floarea cavaleriei si nobilimii franceze, cu o armata de 6.000 englezi, mult inferioara celor 24.000 francezi, angajati in lupta.
Recent, un grup de istorici condus de prestigioasa Anne Curry, de la Universitatea din Southampton, a stabilit ca altfel s-au desfasurat lucrurile. Conform acestor cercetari, francezii erau numai 12.000, iar englezii 8.700, numar inferior, dar nu in aceeasi proportie cu cel sustinut anterior.
Poate detaliul n-ar avea importanta, daca cercetatorii n-ar fi stabilit de unde provine confuzia: de la marele Shakespeare, care a recreat scena bataliei, atribuindu-i regelui un impresionant monolog in momentele premergatoare bataliei.
Dezastrul de la Waterloo - 1815
Orele imperiului erau oricum numarate, dar Napoleon inca mai gandea ca mintea lui de strateg poate invinge trei dusmani dintr-o data: Anglia, Prusia si Rusia.
El insusi a ales locul si momentul si a pornit la atac. Rusii erau inca departe, iar planul prevedea sa-l atace pe englezul Wellington si chiar sa-l invinga inainte sa fi ajuns la locul bataliei prusacii, condusi de generalul Blucher.
Ca sa le zadarniceasca apropierea, a amplasat intreaga rezerva, condusa de maresalul Gruchy pe un teren lateral, cu consemn sa-i hartuiasca pe prusaci, sa le intarzie deplasarea, iar armata lui sa nu se angajeze in lupta.
Napoleon a avut de patru ori ghinion. Prima data, l-a dezavantajat ploaia, care a desfundat drumurile si a facut imposibila deplasarea tunurilor, dar si a cavaleriei.
Al doilea ghinion a fost acela ca a subestimat indarjirea rezistentei lui Wellington, care, stiind ca vor sosi aliatii, si-a permis sa arunce in joc toate fortele, cu toate riscurie.
A treia nesansa a fost zdrobitoare: curierii trimisi la Gruchy, ca sa-l cheme in ajutor la momentul decisiv, nu au ajuns la destinatie. Gruchy a respectat consemnul ca un elev cuminte si a ramas pe loc, ca sa-i hartuiasca pe prusaci.
Dar acestia nu s-au prezentat la hartuiala. Schimband traseul, au aparut pe locul bataliei. In acel moment, Napoleon, privind in zare, a vazut armata lui Blucher si, convins ca este insusi Cruchy cu ai lui, a actionat nu numai gresit, dar si fatal. A fost cea de a patra nesansa. Si ultima.
Lupta de la Posada - 1330
Curiozitatea acestei lupte sta in aceea ca regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, personalitate marcanta atat pe plan militar, cat si diplomatic, s-a expus la un razboi fara sens, marsaluind cu trupele flamande si bolnave pe o traiectorie total pustiita si expunand-o in cele din umrma luptei pe un teren, pe cat de necunsocut, pe atat de nefavorabil.
Cunoaste toata lumea dezastrul din defileul inchis ca o capcana in care si-a angajat regele oastea si de unde el insusi a scapat cu greu si numai travestit.
Mai putin cunoscut este insa faptul ca locatia bataliei este necunoscuta. Posada nu exista. Numele i l-a atribuit istoricul Nicoae Iorga, prin analogie cu alte toponimice. Istoricul C.C.Giurescu, intr-un studiu publicat mai demult, crede ca locul dezastrului e amplasat undeva, in depresiunea Lovistei, din muntii Fagarasului.
El a facut recoamdarea ca, cei interesati de istorie, sa cerceteze locurile cu elicopterul, folosind si descrierea din cunsocuta "Cronica pictata" de la Viena.
Intre timp, istoricul s-a dus in nefiinta, iar elicopterele au alte prioritati, total neistorice. Deasupra asa zisei "Posada" s-a asternut tacerea.
Mai toarasi, Austro-Ungaria avea sa apara fo' 80 de... Vezi tot