Gafe de proportii ale istoriei - (Documentar)

Duminica, 20 Martie 2011, ora 23:15
12692 citiri
Gafe de proportii ale istoriei - (Documentar)

Razboaiele se castiga datorita fortelor militare, a priceperii generalilor, dar si prin voia soartei. Tot prin voia soartei, se pierd razboaiele si nu odata o simpla gafa a hotarat destinul unei lupte.

Ciudata lupta de la Caransebes - 1788

Batalia de langa Caransebes este un episod ciudat si ilar din razboiul turco-austriac din 1787-1791. In timp ce cei 100.000 soldati ai Austro-Ungariei si-au stabilit tabara pe malul raului Timis, in asteptarea atacului turcesc, un grup de husari au trecut raul, sa iscodeasca prezenta turcilor.

Iscoadele n-au dat peste turci, dar au dat peste niste civili, numiti atunci tigani, iar astazi rromi, care s-au oferit sa le vanda o cantitate importanta de alcool semidistilat.

Husarii au acceptat targul, au luat bautura si au inceput sa bea. Intre timp, au mai sosit si alti militari austro-ungari, care, vazand petrecerea si crezand ca bautura este "rechizitionata", si-au cerut partea lor. Husarii au refuzat si a inceput incaierarea.

Grosul armatei, de pe cealalta parte a Timisului, a simtit zvon de batalie, a crezut ca se lupta cu turcii si a trecut raul in noapte. Armata era amestecata: italieni, slavi, austrieci, unguri. Nu se intelegeau unii cu altii si, pe acest fond, s-a pornit pe intuneric o lupta oarba fiecare luptator atacand un camarad, avand convingerea ca se bate cu un turc.

In scurt timp, numarul mare de victme i-a facut pe supravietuitori sa se retraga, dand de veste si celorlalti. Intreaga armata s-a retras, iar dimineata, cand au sosit turcii, au ramas consternati, vazand cei aproape 10.000 de inamici morti pe campul unei lupte, care nici n-a inceput.

Caderea Constantinopolului - 1453

Caderea capitalei bizantine era inevitabila, dar modul cum a cazut are la baza o gafa de proportii, magistral descrisa de Stefan Zweig in "Orele astrale ale omeniri".

Bizantinii erau izolati, avand armata putina si cu soldatii speriati, iar singura arma redutabila a apararii o constituiau zidurile de nepatruns si portile ferecate.

Dupa mai multe zile de asalt, dupa mai multe incercari nereusite de a patrunde in cetate, turcii au descoperit - absolut intamplator - o poarta deschisa: kekaporta.

Poarta, ramasa nezavorata din eroare, decidea dintr-o data soarta orasului: turcii au navalit inauntru aproape fara lupta, bizantinii s-au pierdut cu firea si insusi imparatul a disparut pentru totdeauna, cazand in invalmaseala.

Astfel, dupa un atac furibund si o rezistenta eroica, marea capitala a imperiului bizantin cadea in fata inamicului, urmare a unei gafe, pe al carei autor istoricii nu l-au identificat nici astazi.

Batalia de la Agincourt - 1415

Istoricii sustin ca, la 25 octombrie 1415, regele Angliei Henric al V-lea a reusit una dintre cele mai spectaculoase victorii din epoca medievala, zdrobind floarea cavaleriei si nobilimii franceze, cu o armata de 6.000 englezi, mult inferioara celor 24.000 francezi, angajati in lupta.

Recent, un grup de istorici condus de prestigioasa Anne Curry, de la Universitatea din Southampton, a stabilit ca altfel s-au desfasurat lucrurile. Conform acestor cercetari, francezii erau numai 12.000, iar englezii 8.700, numar inferior, dar nu in aceeasi proportie cu cel sustinut anterior.

Poate detaliul n-ar avea importanta, daca cercetatorii n-ar fi stabilit de unde provine confuzia: de la marele Shakespeare, care a recreat scena bataliei, atribuindu-i regelui un impresionant monolog in momentele premergatoare bataliei.

Dezastrul de la Waterloo - 1815

Orele imperiului erau oricum numarate, dar Napoleon inca mai gandea ca mintea lui de strateg poate invinge trei dusmani dintr-o data: Anglia, Prusia si Rusia.

El insusi a ales locul si momentul si a pornit la atac. Rusii erau inca departe, iar planul prevedea sa-l atace pe englezul Wellington si chiar sa-l invinga inainte sa fi ajuns la locul bataliei prusacii, condusi de generalul Blucher.

Ca sa le zadarniceasca apropierea, a amplasat intreaga rezerva, condusa de maresalul Gruchy pe un teren lateral, cu consemn sa-i hartuiasca pe prusaci, sa le intarzie deplasarea, iar armata lui sa nu se angajeze in lupta.

Napoleon a avut de patru ori ghinion. Prima data, l-a dezavantajat ploaia, care a desfundat drumurile si a facut imposibila deplasarea tunurilor, dar si a cavaleriei.

Al doilea ghinion a fost acela ca a subestimat indarjirea rezistentei lui Wellington, care, stiind ca vor sosi aliatii, si-a permis sa arunce in joc toate fortele, cu toate riscurie.

A treia nesansa a fost zdrobitoare: curierii trimisi la Gruchy, ca sa-l cheme in ajutor la momentul decisiv, nu au ajuns la destinatie. Gruchy a respectat consemnul ca un elev cuminte si a ramas pe loc, ca sa-i hartuiasca pe prusaci.

Dar acestia nu s-au prezentat la hartuiala. Schimband traseul, au aparut pe locul bataliei. In acel moment, Napoleon, privind in zare, a vazut armata lui Blucher si, convins ca este insusi Cruchy cu ai lui, a actionat nu numai gresit, dar si fatal. A fost cea de a patra nesansa. Si ultima.

Lupta de la Posada - 1330

Curiozitatea acestei lupte sta in aceea ca regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, personalitate marcanta atat pe plan militar, cat si diplomatic, s-a expus la un razboi fara sens, marsaluind cu trupele flamande si bolnave pe o traiectorie total pustiita si expunand-o in cele din umrma luptei pe un teren, pe cat de necunsocut, pe atat de nefavorabil.

Cunoaste toata lumea dezastrul din defileul inchis ca o capcana in care si-a angajat regele oastea si de unde el insusi a scapat cu greu si numai travestit.

Mai putin cunoscut este insa faptul ca locatia bataliei este necunoscuta. Posada nu exista. Numele i l-a atribuit istoricul Nicoae Iorga, prin analogie cu alte toponimice. Istoricul C.C.Giurescu, intr-un studiu publicat mai demult, crede ca locul dezastrului e amplasat undeva, in depresiunea Lovistei, din muntii Fagarasului.

El a facut recoamdarea ca, cei interesati de istorie, sa cerceteze locurile cu elicopterul, folosind si descrierea din cunsocuta "Cronica pictata" de la Viena.

Intre timp, istoricul s-a dus in nefiinta, iar elicopterele au alte prioritati, total neistorice. Deasupra asa zisei "Posada" s-a asternut tacerea.

Medicul Cătălin Cîrstoiu, propunerea PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, a ajuns la Guvern pentru a discuta cu liderii coaliției. Ședințe la PNL și PSD București
Medicul Cătălin Cîrstoiu, propunerea PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, a ajuns la Guvern pentru a discuta cu liderii coaliției. Ședințe la PNL și PSD București
Medicul Cătălin Cîrstoiu a ajuns, marți, 19 martie, la Palatul Victoria pentru a discuta cu liderii coaliţiei, acesta urmând să fie anunţat oficial drept candidat al celor două partide la...
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PNL şi PSD Bucureşti vor avea o întâlnire, marţi, 19 martie, cu consilierii municipali social-democraţi şi liberali pentru a cere convocarea unei şedinţe de Consiliu General...
#gafe istorie, #caderea Constantinopolului , #descoperire