Aurul din subsolul Pamantului este rezultatul caderii unor meteoriti. Oamenii de stiinta de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, au analizat roci vechi de patru miliarde de ani, cu aparatura de inalta precizie.
Analizele au adus dovezi clare ca rezervele accesibile de metale pretioase de pe planeta noastra sunt rezultatul unui bombardament al meteoritilor, produs cu mai mult de 200 de milioane de ani dupa formarea Terrei, informeaza Physorg."
In timpul formarii Pamantului, fierul topit s-a acumulat in centrul Terrei, formand miezul. In acesta s-a inmagazinat marea majoritate a metalelor pretioase de pe planeta, cum ar fi aurul si platina.
De fapt, exista atatea metale pretioase in miez, astfel incat se poate acoperi intreaga suprafata a Pamantului cu un strat gros de patru metri. Metalele pretioase sunt de zeci de mii de ori mai abundente in mantaua planetei, decat se anticipase.
Oamenii de stiinta, dr. Matthias Willbold si profesorul Tim Elliot de la Universitatea din Bristol, au analizat roci provenite din Greenland, care sunt de aproape patru miliarde de ani si care au fost colectate de profesorul Stephen Moorbath de la Universitatea din Oxford.
Aceste roci vechi au oferit o imagine unica despre compozitia planetei noastre, la scurt timp dupa formarea miezului, dar inainte de presupusul bombardament al meteoritilor.
Cercetatorii au determinat compozitia izotopica a tungstenului din aceste roci. Tungstenul este un element chimic foarte rar (un gram de roca contine doar aproximativ o zecime de millionime de grame de tungsten) si la fel ca aurul si ca alte metale pretioase, acesta a intrat in compozitia de baza a miezului, atunci cand s-a format.
"Extragerea tungstenului din probele de roca si analiza compozitiei izotopice a acestuia a necesitat o precizie extraordinara, din cauza cantitatii mici a tungstenului, care se gasea in roca. De fapt, laboratorul nostru a fost primul la nivel mondial, care a reusit cu succes sa masoare o cantitate infima, cu o precizie inalta", a spus dr. Willbold.
Impactul meteoritilor asupra mantalei Pamantului a insemnat un proces gigantic de convectie. Un obiectiv al cercetarilor pentru activitatea viitoare este de a studia cat timp a durat acest proces.
Ulterior, s-au produs procesele geologice de formare a continentelor si a concentrarii metalelor pretioase in depozite de minereuri, care sunt exploatate in prezent.
"Munca noastra arata ca majoritatea metalelor pretioase din lume s-au format pe planeta noastra, printr-o coincidenta norocoasa, atunci cand Pamantul a fost lovit de aproximativ 20 de miliarde de miliarde de tone de material provenit din asteroizi", a adaugat dr. Willbold.