O ipoteza senzationala: stramosii nostri pasteau iarba

Studiind fosilele umanoizilor gasite in Ciad, Africa, un grup de cercetatori din Oxford a emis ipoteza ca acestia se hraneau cu iarba, pe care de buna seama o pasteau direct de la sol.

Este vorba de un stramos indepartat al omului care a trait acum 3.500.000 de ani in spatiile africane si care este cunoscut sub numele de australopithecus bahrelghazali, informeaza infoniac.ru.

Studiind falcile scheletelor cercetate, oamenii de stiinta exclud posibilitatea ca dintii lor, capabili sa efectueze maruntirea hranei, sa fi fost folositi pentru hranirea cu fructe moi, asa cum procedeaza maimutele.

La baza studiilor sta cercetarea cu laser a dintilor din maxilare, din care rezulta ca acestia prelucrau cantitati importanate de carbon C4, existent in iarba si in stuf.

O alta specie de umanoide, paranthropus beisei, in care s-a inregistrat deasemeni C4 in falci, dar in cantitati mai mici, popula planeta cu circa 1,5 milioane ani mai tarziu, ceea ce arata ca modificarea formulei alimentare a stramosului nostru s-a produs treptat, in timp indelungat, prin adaptarea la conditiile de mediu.

Semanand ca aspect cu maimutele de astazi, australopithecus bahrelghazali avea fata cu fruntea tesita si barbia inaintata, sprijinindu-se in principal pe membrele posterioare, dar si cu posibilitatea de a se deplasa pe toate cele patru membre, in vederea procurarii hranei.

Scheletele gasite permit stabilirea staturii acestor fiinte, nu mai mari de 150 cm si a greutatii de 50 kg, ceea ceea ce corespunde actualului cimpanzeu. Creierul lor cantarea nu mai mult de o treime din greutatea actuala a creierului uman.

Este exclus sa fi folosit vreo unealta, atat datorita incapacitatii de a o concepe, dovedita de dimensiunea creierului, cat si datorita configuratiei reconstituite care presupune ca isi culegea hrana direct cu gura, resectiv pastea.

De altfel, locul unde au fost identificate scheletele este o savana, care nu si-a schimbat structura de-a lungul mileniilor si unde ierburile si stuful cresc din abundenta.

In prezent, studiile se axeaza pe identificarea conditiilor care au dus treptat la schimbarea hranei acestui stramos prmitiv.

Ipoteza ar putea fi concludenta atat pentru explicarea modului cum s-a produs adaptarea la mediu, cat si pentru argumentarea teoriei evolutioniste, asupra careia exista multe controverse si pe care contemporanii nostri o privesc sub alta optica, decat cea care facuse epoca pe vremea lui Darwin.

Președintele PSD Sector 1 o vede pe Clotilde Armand la pușcărie: ”Și-a dat bani necuveniţi tocmai din bugetul unui proiect anticorupţie”

Preşedintele PSD Sector 1, Petre Florin Manole, a transmis joi, 25 aprilie, că primărița Clotilde Armand are „un drum scurt și previzibil de când a fost prinsă cu mâna-n bugetul local”....

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...