Stramosi "fantoma": Specie umana misterioasa, descoperita de cercetatori

Oamenii de stiinta care analizeaza genomurile vest-africanilor au detectat indicii conform carora o misterioasa specie umana disparuta s-a incrucisat cu specia noastra cu zeci de mii de ani in urma in Africa, oferind cele mai recente dovezi privind complicata mostenire genetica a omenirii.

Studiul a indicat ca actualii vest-africani prezinta intr-o proportie substantiala - circa 2% pana la 19% - o mostenire genetica de la o specie umana disparuta, pe care cercetatorii o numesc "populatie fantoma", relateaza Reuters.

"Estimam ca incrucisarea s-a produs cu aproximativ 43.000 de ani in urma, cu intervale mari de incertitudine", a declarat un profesor din cadrul Universitatii din California, Los Angeles (UCLA), Sriram Sankararaman, care a condus studiul publicat saptamana aceasta in Science Advances.

Homo sapiens a aparut pentru prima data cu putin peste 300.000 de ani in urma in Africa si ulterior s-a raspandit in toata lumea, intalnind alte specii umane din Eurasia care de atunci au disparut, printre acestia numarandu-se neanderthalienii si denisovanii.

Cercetari genetice anterioare au demonstrat ca specia noastra s-a incrucisat atat cu neanderthalienii cat si cu denisovanii, populatiile de oameni moderni din afara Africii purtand inca ADN de la ambele. Insa, in timp ce exista ample marturii fosilizate de la neanderthalieni si cateva de la denisovani, recent identificata "populatie fantoma" este mai enigmatica.

Intrebat ce detalii sunt cunoscute despre aceasta populatie, Sankararaman a declarat: "Nu multe, in aceasta etapa".

"Nu stim unde ar fi putut trai aceasta populatie, daca ar corespunde cu fosilele cunoscute si care a fost soarta sa", a adaugat cercetatorul.

Sankararaman a precizat ca aceasta specie disparuta si-ar fi facut aparitia in urma cu circa 650.000 de ani din linia evolutiva care a condus la aparitia Homo sapiens, inainte de divizarea intre liniile evolutive care au dus la aparitia speciei noastre si a neanderthalienilor.

Cercetatorii au analizat informatii genomice de la sute de vest-africani, inclusiv populatia Yoruba din Nigeria si Benin si populatia Mende din Sierra Leone, si ulterior au comparat datele cu genomurile de neanderthalieni si denisovani. Ei au identificat segmente ADN prezente la vest-africani care ar putea fi explicate cel mai bine prin incrucisari stravechi cu un membru necunoscut al arborelui genealogic uman, ceea ce a dus la asa-numita "introgresare" genetica.

Nu este clar daca vest-africanii au anumite beneficii genetice de pe urma acestei mosteniri. "Incepem sa cunoastem mai multe despre impactul ADN-ului de la hominizi stravechi asupra biologiei umane", a percizat Sankararaman cu referire la specii umane disparute.

"Acum stim ca atat ADN-ul de neanderthalian, cat si cel de denisovan au avut in general efecte negative, insa au existat cateva gene in care acest ADN a avut un impact adaptiv. De exemplu, adaptarea la altitudini in randul tibetanilor a fost probabil facilitata de o gena introgresata de la omul de Denisova", a explicat Sankararaman.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...