Bucurestiul, distrus de incendii, cutremure, Ceausescu...

Capitala Romaniei este poate cel mai napastuit oras din tara, in ceea ce priveste calamitatile de tot felul abatute de-a lungul timpului asupra sa. De multe ori, orasul a fost aproape complet distrus, dar a avut forta sa renasca.

Desigur, acest lucru s-a datorat locuitorilor sai care, in ciuda multor neajunsuri cauzate de amplasarea urbei, au muncit sa-si reconstruiasca tot aici casele.

Calamitatile care au distrus orasul pot fi grupate in cateva clase: incendiile, cutremurele si Ceausescu. La final, voi puncta si perioada trista de dupa 1989.

Focul

Asezat in campie si cu case in marea lor majoritate construite din lemn, pana spre jumatatea secolului al XIX-lea, Bucurestiul a avut frecvent de suferit de pe urma incendiilor. Unele au fost provocate din cauza invaziilor turcesti, iar multe altele de neglijenta locuitorilor. Putin dupa 1700, in perioada de domnie a lui Ioan Mavrocordat, casele de pe doua ulite au ars in intregime.

In 1719, ard Curtea Domneasca si Manastirea Sfantu Gheorghe. Dupa circa o suta de ani, in 1812, arde din nou Curtea Domneasca. Cel mai grav incendiu s-a produs in 1847, chiar in ziua de Pasti, cand a ars aproape tot orasul. Era obiceiul ca la sarbatori mari sa se traga focuri de arma in aer, insa aceasta traditie a provocat mari distrugeri in 1847.

Potrivit cronicarilor, fiul cluceresi Druganeasa a tras cu pistolul cu "iarba de pusca", iar caltii care nu se consumasera s-au agatat de streasina putreda. Focul a izbucnit violent si orasul a ars aproape o luna, provocand distrugerea a circa 1000 de imobile (case, pravalii, hanuri si biserici) si moartea a 15 oameni, potrivit istoricului George Potra.

De-abia dupa acest dezastru, Bucurestiul a reusit sa injghebe o unitate de pompieri si s-a initiat constructia foisoarelor.

Cutremurele

Cronicarii au consemnat doua trei cutremure majore produse in fiecare suta de ani, iar primele date referitoare la seismele din Bucuresti sunt din 1681. In 1738, un cataclism a lovit orasul, provocand distrugeri la Curtea Domneasca, daramarea a zeci de case si de biserici, dar si despicarea pamantului.

In 1802 are loc un alt cutremur major care a durat doua minute si jumatate, potrivit istoricilor: "miscarile solului semanau cu cele ale valurilor" (D. Fotino). Jumatate din Turnul Coltei a fost distrus, iar multe turle ale bisericilor au cazut. Un alt seism mare are loc in 1838, resimtit in intreaga tara. Inainte de declansarea miscarilor telurice s-a auzit un vajait sau un suierat, potrivit marturiilor, care i-a speriat de moarte pe locuitori.

Atunci au murit 8 oameni in Capitala si zeci de case au avut de suferit. In secolul trecut, au avut loc mai multe cutremure devastatoare de care batranii inca isi amintesc: cel din 1940 si cel din 1977. Toate soldate cu morti si cu mari pagube.

Ceausescu

Distrugerile aduse orasului de acest om le depasesc cu mult pe cele ale cutremurelor si incendiilor din trecut. Ceausescu a demolat zeci de biserici, sute de case si a provocat desfigurarea cumplita a centrului orasului. Au murit si oameni de inima rea, cei care nu acceptau mutarea din casa in care se nascusera intr-o cutie de chibrituri, intr-unul din cartierele-dormitor.

Sunt voci care spun ca Ceausescu a facut si lucruri bune in oras care ar compensa, fie si partial, masacrul urban: metroul, cartierele de blocuri, Casa Popoprului etc. Metroul este o realizare importanta, insa singura motivatie pentru constructia sa era lauda in fata strainilor, plimbati obligatoriu cu acest mijloc de transport (dupa cum scriam in alt articol, am oferit flori unui oficial rus, prin 1985, care urma sa fie plimbat cu metroul de la Piata Universitatii catre IMGB, probabil).

Cartierele-dormitor sunt astazi un cosmar pentru autoritatile din vechile state comuniste pentru ca blocurile au fost construite la repezeala, nu sunt izolate termic, nu sunt izolate fonic, iar apartamentele sunt mici. Iar Casa Poporului si Bulevardul Unirii s-au construit prin sacrificarea Cartierului Uranus, a altor zeci de case, de biserici si a unor cladiri deosebit de importante, cum ar fi Spitalul Brancovenesc.

Perioada de dupa 1989

Bucurestiul poate ca a fost condus dupa 1989, insa nu a fost niciodata administrat. Primarii si consilierii care s-au succedat fie au lasat orasul sa se sufoce, fie au pus umarul la distrugerea sa (constructii pe spatii verzi, autorizarea demolarii unor case de patrimoniu, autorizarea de constructii inalte in zone cu un regim mic de inaltime etc. etc.).

In prezent, orasul sufera cronic si multi locuitori se gandesc sa-l abandoneze. Este trist, pentru ca in trecut, asa cum am aratat, in ciuda numeroaselor nenorociri naturale, a numeroaselor invazii si atacuri, locuitorii au revenit si au reconstruit orasul.

Se mai poate face ceva pentru acest oras? Si, mai ales, cine va pune umarul la ordonarea si curatarea sa?

Premierul anunță că bugetul va fi aprobat la sfârșitul lui ianuarie. Care sunt măsurile de austeritate pe care le va cuprinde

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025 va fi aprobat în Guvern până la sfârșitul acestei luni, conform declarațiilor premierului Marcel Ciolacu. În cadrul ședinței de Guvern...

Guvernul aprobă joi hotărârea de organizare a alegerilor prezidențiale și a alegerilor locale parțiale. Când vom merge din nou la vot

Guvernul are pe agenda ședinței de joi proiectele de hotărâre referitoare la organizarea primului tur al alegerilor prezidențiale și a alegerilor locale parțiale, programate pentru data de 4...