De ce au oamenii obiceiuri proaste?

In comparatie cu alte specii, oamenii sunt fara doar si poate cele mai distructive creaturi ce au calcat vreodata pe suprafata Pamantului. Ne place sa mintim, sa inselam si sa furam, ne tragem vietile la sorti, dupa care, violenti si stresati, ne sinucidem sau facem rau cuiva.

Incercand sa explice cum o specie inteligenta poate fi atat de distructiva, oamenii de stiinta au facut o descoperire socanta: suntem facuti pentru asta.

Ne place sa barfim

Oamenii sunt obisnuiti sa judece si sa vorbeasca despre altii, chiar daca acest obicei poate fi de multe ori dureros pentru cei in cauza, arata Live Science.

Cercetatorii sustin ca acest obicei s-a nascut pe parcursul evolutiei umane, cu rolul de a stabili legaturi sociale si de a ne mari respectul de sine.

Cand doi oameni barfesc o a treia persoana, scopul lor nu este acela de a descoperi adevarul sau de a prezenta cu acuratete niste fapte reale, ci doar de a se simti mai bine si a avea impresia ca sunt pe aceeasi lungime de unda cu interlocutorii.

Atractia jocurilor de noroc

Senzatia ca suntem pe punctul de a castiga ceva, pe care o avem in momentul in care pariem sau jucam jocuri de noroc, este perceputa de creierul uman ca o victorie reala, desi practic este vorba de un esec.

Aceasta tendinta irationala de a continua un joc de noroc, chiar si atunci cand toata logica din lume spune ca ar trebui sa ne oprim, a fost observata chiar si in cazul maimutelor, dispuse sa renunte la un premiu mai mic, dar real, pentru un castig mai mare, dar improbabil.

Suntem prea stresati

Stim foarte bine ca ne putem alege cu boli grave si chiar mortale din cauza stresului, insa asta nu ne impiedica sa devenim pe zi ce trece tot mai stresati, cu buna stiinta.

Slujba si viata personala, sau mai bine zis modul in care reusim sa le gestionam pe amandoua, reprezinta principale surse de stres.

Specialistii sustin ca persoanele in varsta, a caror activitate pe ambele planuri este mult diminuata, reusesc sa fie cu mult mai relaxate decat tinerii. Pana iesim la pensie, cercetatorii spun ca un somnul si exercitiile fizice sunt cele mai bune arme impotriva stresului.

De mii de ani ne modificam corpurile

Metodele de modificare si decorare a corpului uman sunt folosite din cele mai vechi timpuri, insa abia in mileniul trei acesta moda s-a intors mai in forta ca niciodata, prin intermediul chirurgiei estetice.

Aceasta atractie veche de mii de ani a oamenilor de a-si modifica cumva corpul, pentru a arata mai bine, a se integra intr-un grup sau pentru a dovedi ceva, are in clipa de fata la dispozitie cel mai complex arsenal de mijloace din toate timpurile.

Chiar daca metodele s-au diversificat si perfectionat de-a lungul anilor, faptul ca aceste modificari sunt de obicei ireversibile si prezinta riscuri ramane de actualitate, la fel ca dorinta oamenilor de a schimba ceva la ei.

Suntem agresivi

Studii recente arata ca mai mult de jumatate din copii de scoala primara sunt intimidati si hartuiti de colegi cu un comportament agresiv.

Sociologii sustin ca acest tip de comportament este cel mai probabil invatatat sau experimentat acasa.

Mai mult, cercetatorii spun ca cei care au deprins de mici un asemenea comportament agresiv, vor continua sa-l dezvolte pe tot parcursul vietii, pentru a obtine in continuare senzatia de putere si control.

Acest tip de comportament a fost observat si in cazul maimutelor, iar oamenii de stiinta cred ca pentu a depista originea lui vom fi nevoiti sa coboram mult pe scara evolutiei umane.

Mintim intr-una

Nimeni nu a reusit pana acum sa-si dea seama de ce mintim atat de mult, insa cert este ca toti oamenii mint, mai mult sau mai putin, fiecare in felul sau.

Studiile realizate de psihologii americani arata ca 60% din oameni mint cel putin o data, in timpul unei banale conversatii de numai 10 minute.

De asemenea, cercetatorii sustin ca spunerea unei minciuni consuma cu 30% mai multe resurse decat spunerea adevarului, insa oamenii continua sa o faca, de obicei atunci cand simt ca le este amenintat respectul de sine.

Ne place sa furam

Desi furtul este motivat de necesitate, in majoritatea cazurilor, exista destul de multi oameni care fura doar din placere.

Un studiu realizat in Stetele Unite, pe 43.000 de persoane, arata ca 11% din cei chestionati au recunoscut ca au furat din magazin cel putin odata.

Cei mai multi dintre ei nu ar fi avut cu adevarat nevoie sa fure, insa pur si simplu nu au putut rezista tentatiei. La fel ca si alte obiceiuri proste, furtul face parte din mostenirea noastra genetica, avand in vedere ca cei mai mari hoti ai planetei, dupa oameni, sunt maimutele.

Iubim violenta

Violenta a insotit civilizatia umana de-a lungul intregii sale istorii, iar oamenii de stiinta sustin ca suntem dependenti de ea.

Un studiu realizat in 2008, in Statele Unite, arata ca oamenilor le place violenta cam tot atat de mult pe cat le plac sexul, mancarea si drogurile.

Mai mult, cercetatorii sustin ca violenta primeste un raspuns similar cu cel obtinut de hrana si de sex din partea sistemului de recompense al creierului, semna ca acest a fost considerata, la un moment dat, extrem de importanta pentru supravietuire.

Nu ne putem abtine

Poate cel mai distructiv comportament al omenirii, ca specie, este insa acela ca deprindem foarte usor toate obiceiurile proaste si nu mai putem renunta la ele, chiar daca stim ca ne fac rau.

Cei mai multi oameni tind sa fie interesati numai de prezent si ignora viitoarele consecinte negative ale copmortamentelor adopate, chiar si atunci cand stiu foarte bine la ce riscuri se supun.

Tocmai pentru ca isi dau seama ca nu e bine ce fac, oamenii tind sa-si caute scuze de genul "N-a murit nimeni din asta!", chiar si atunci cand afirmatia in cauza e, din pacate, falsa.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...