Doina Isfanoni, despre traditii si obiceiuri de Paste - Interviu

Doina Isfanoni, etnolog la Muzeul Satului, discuta intr-un interviu acordat Ziare.com despre traditiile si obiceiurile de Paste din tara noastra si despre ceea ce reprezinta oul, pasca sau lumina de Inviere.

- Sa vorbim pentru inceput despre traditii si obiceiurile legate de Sarbatorile Pascale. Ce trebuie sa faca crestinii in Vinerea Mare?

- In Saptamana Mare, ultimele trei zile, repectiv joi, vineri si sambata, sunt un adevarat punct culminant pe care il traieste orice crestin in intalnirea cu sacrul, pentru a participa la marele miracol al Invierii Domnului. In anumite zone din tara ziua de joi aduce in atentie pe de-o parte cinstirea stramosilor si toate aceste ofrande care sunt pregatite din vreme, respectiv canile de Joia Mare, colacii si apa, care se duc la cimitir si se dau peste mormant de pomana.

Se crede ca sufletele raposatilor chiar din aceasta zi se intorc acasa. Particular este focul care se face in Joia Mare pe morminte sau se face acasa cand se da cate o ofranda, pentru ca se spune ca sufletele mortilor trebuie sa se incalzeasca, iar pe de alta parte focul este cel care le purifica, adica le alunga pe cele rele ca sa ramana cele care sunt bune, care sunt aducatoare de noroc in casele urmasilor care au stapanit locul de unde cei raposati au plecat.

Ziua de vineri este ziua in care, stim cu totii, multi oameni nu prea obisnuiesc sa faca lucruri care sunt legate de spor, de dezvoltare, fiindca se crede ca in Vinerea Seaca nimic nu trebuie samantat, nu trebuie pus la crescut, fiindca Iisus este mort si nimic nu va rasari.

Este ziua in care in primul rand toti crestinii si mai ales tineretul vrea sa ajuneze, sa posteasca pana cand se merge la Prohod, pentru ca este Vinerea in care se tamaduiesc sufletele de pacate sau sunt momentele in care avem sansa s ne tamaduim de toate lucrurile rele, care, poate, au fost trimise asupra noastra din invidie, din dusmanie sau din alte pricini.

Din acest punct de vedere, vinerea este, pe langa postul negru, timpul scaldatului ritual. Aceasta scalda rituala, pe care se spune ca este bine sa o faci la o apa curgatoare, fie ca e rau, fie ca e izvor, fie ca este fantana, trebuie sa aiba loc in zorii zilei, chiar inainte de rasaritul soarelui, pentru ca in felul acesta trupul se va curati, se va purifica de toate bolile, necazurile trupesti, dar totodata, mai ales tineretul, rosteste cu acest prilej o poezie de incantatie pentru a se curati si pe suflet de vrajile, uraciunile, facaturile, care se crede ca acum vor seca si ele si ei vor ramane curati, luminati, asa cum fiecare dintre noi isi doreste sa mearga la Inviere.

Indiferent de zona, in Bucovina, Banat, Oltenia, Muntenia, exista credinta ca la amiaza trebuie sa mergem in biserica pentru a trece pe sub Sfantul Epitaf, este vorba de acel tip de reprezentare a lui Iisus mort, care se aseaza in mijlocul Bisericii inca de la amiaza, se impodobeste cu flori si stim cu totii ca este bine sa trecem pe sub masa pe care este pus acest Epitaf.

- Ce reprezinta aceasta trecere pe sub Epitaf?

- Trecerea inseamna purificarea sufletului nostru de toate pacatele. Chiar exista prin Moldova credinta ca trebuie sa bagi de seama dupa cine treci ca sa nu iei pacatele vreunei femei sau a unei batrane. Uneori este bine sa nu treci dupa un batran ca este cu trupul mai beteag, ca poate are mai multe pacate sau dupa o femeie care ar fi putut sa fie mai pacatoasa, pentru ca o sa ii preiei pacatele. Este nevoie de o prudenta in ceea ce priveste trecerea pe sub Sfantul Epitaf.

Acasa, in unele zone in care in Joia Mare nu s-a apucat sa se faca ouale, in partea de Sud, prin Oltenia, se mai cheama si Vinerea Oualor, pentru ca se rosesc ouale si se incondeiaza cu ceara fierbinte cele care sunt destinate pusului pe pasca, cand se merge sambata la Inviere.

- Ce reprezinta oul de Paste?

- Sunt practici care anticipeaza o veche credinta in simbolul puternic al Invierii Domnului, pentru ca oul este o expresie simbolica a vietii care se regenereaza de fiecare data. Dupa vopsitul oualor, seara nimeni nu lipseste de la Prohodul din biserica.

Tot in Vinerea Seaca mai exista credinta ca este bine sa sacrifici mielul, facandu-se o apropiere intre sacrificiul lui Hristos, care este rastignit, si acesta al mielului, care este unul din simbolurile sub care, inainte de instituirea oficiala a religiei crestine, era reprezentat Domnul Iisus Hristos.

- Ce trebuie sa facem in Sambata Mare?

- Ziua de Sambata este un alt moment tensionat in fiecare casa. Este momentul in care toate femeile din neam au multe de pregatit. In primul rand se definitiveaza preparatele din miel.

Daca nu a avut timp, femeia sa roseasca ouale, sa faca pasca si cozonacul, inseamna ca sambata dis de dimineata se apuca de framantat aceste aluaturi rituale, pentru ca ele sunt fala mesei de Paste.

- Ce anume reprezinta pasca?

- Pasca aduce in atentie celalalt mare simbol al Pastelui si al Invierii, pentru ca prin forma ei, prin ingrediente, pasca vorbeste de ceea ce inseamna trupului lui Hristos. Modul in care se modeleaza aluatul este extraordinar de semnificativ si frumos, pentru ca intotdeauna pasca are forma rotunda.

La aceasta forma se aminteste si un stravechi rit solar, pentru ca, uneori, in Muntenia, de jur imprejur pasca are zimtisori, intruchipand razele soarelui, iar aceasta forma o leaga de discul solar, cel ce este menit sa creasca si sa dea vigoare integii vegetatii si oamenilor.

De asemenea, de jur imprejur se face acea funie, o impletitura in doua care intruchipeaza neamurile care se succed. Pe mijloc, pasca este impodobita cu crucea rastignirii, facuta din doua suvite de aluat, rasucite, care intruchipeaza, inca o data, sincretismul simbolic al unui mesager care vorbeste de toate ritualurile vechi, dar si crestine, de renastera naturii sub puterea soarelui si de renasterea sufletului oamenilor.

In pasca se mai aseaza branza, iar in fiecare dintre cele patru parti se aseaza cate un ou rosit si unul incondeiat pentru a se duce la sfintit.

Ziua de sambata este o zi grea, plina de tensiune, pentru ca alaturi de bucate, femeile au obligatia de a pune si cosul pascal, cel cu care se va merge noaptea la Inviere si de a asigura tot acel sistem de vesminte curate si noi, cele cu care se vor primeni oamenii cand vor pleca la slujba de Inviere.

Pregatirea cosului pascal este un lucru extraordinar, este o alcatuire de ofrande simbolice, care asigura peste timp dovada sincretismului in spiritualitatea populara romaneasca, cand vechi practici precrestine dedicate fertilitatii, fecunditatii sunt asociate cu glorificarea sacrificiului cristic, care este menit a asigura belsugul si forta.

In acest cos, in Bucovina, la fund se pune slanina si carnati pentru belsugul animalelor, care sa poata sa asigure hrana oamenilor, hrean, ca sa fie oamenii mai sprinteni, zahar, ca sa fie mai dulci la vorbe si fapte.

De asemenea, se pune si peteca cu care s-au sters ouale inrosite pentru ca va fi buna la afumat si tamaduit spatial si animalele bolnave prin fumul pe care o il va face carpa de canepa, pentru ca intrand in contact cu oul, care este simbolul jertfei si al renasterii, boala va fi distrusa.

Tot in cos se pune cas proaspat, oua albe pentru ca din albusul acestora se va pastra si peste cativa ani din pulberea respectiva se vor trata betesugurile de la ochi. Se mai pun o serie intreaga de colaci si paine, friptura de miel si deasupra se pune pasca si o baba, un aluat in forma de spirala din aceeasi compozitie cu aluatul de pasca si care are in varf un ou rosu si care se va da de pomana.

- Lumina din seara de Inviere ce reprezinta?

- In tinuta de sarbatoare, in haine noi, omul primenit va merge la slujba de Inviere pe care o tine fiecare preot in biserica satului sau la manastiri, si va asista la marea minune a acelei nopti, cand lumina este ceea ce va da o alta directie cugetului nostru.

"Veniti sa luati lumina din lumina" este chemarea preotului pentru a putea, prin lumina, sa ne transformam modul de a fi, pentru ca este singura lumina ce nu arde, in sensul ca nu este focul cel ce distruge resturile si toate partile negative, ci lumina care doar ne lumineaza, in sensul iluminarii spiritului.

- Oamenii mai merg la biserica din credinta sau doar din obisnuita?

- Motivele pentru care se merge in noaptea de Inviere la biserica sunt diferentiate intre lumea satului si lumea orasului, intre varste si sexe. O buna parte din oamenii de la sat merge si astazi la biserica pentru ca asa este datina, nu poti sa lipsesti de la marea minune pentru ca peste ani nu vei fi in putere, pentru ca nu ai luat lumina.

Aceste convingeri tin de oamenii care au o anumita varsta, de cei de peste 35 de ani, care merg la biserica pentru a putea sa participle direct ca si crestini la acest mare eveniment.

In mediile urbane numarul celor care merg la biserica din convingere, din credinta, este mult mai mic. Dar in egala masura in orase merg la biserica pentru fastul slujbei de Inviere foarte multe categorii de oameni, care doresc sa traiasca acest miracol, iar unii cunosc semnificatia luminii, aceasta particularitate, ca luand lumina din biserica vor putea sa aiba sanse suplimentare de afirmare in viata.

Nu toata lumea ramane la slujba pana la sfarsit si se primeste si Pastele. Cei mai multi duc lumina acasa. Sunt constienti ca trebuie sa mearga cu ea aprinsa. O duc acasa si pastreaza lumanarea, care este atat de valoroasa peste an pentru toate momentele de praguri, de poticneala personala, piedici, dificultati sau praguri meteorologice. Ar trebui sa stea sa ia Pastele, pentru ca aceasta hrana a sufletului este sansa purificarii noastre.

- Ce reprezinta crucea de pe tocul usii facuta cu lumanarea adusa de la slujba de Inviere?

- Lumanarea trebuie stinsa in tocul usii, facand inainte semnul crucii. Reprezinta pecetluirea spatiului in care traiesti, pentru ca se spune ca in pragul usii nu stai ca iti sta norocul. Pecetluirea pragului inseamna delimitarea binelui de rau, pentru ca afara nu stapanim ce poate fi, dar in casa stim cu totii ce vrem sa fie.

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....