Limba, un organ complex - avem receptori pentru cel putin cinci gusturi

Oamenii au perceptia gustului gratie papilelor gustative, situate pe limba, cerul gurii si spre gat, precum si cu ajutorul mirosului. Desi nu exista o definitie unanim acceptata a gustului de baza, cercetatorii au identificat pana acum cinci tipuri: dulce, amar, acru, sarat si umami, ultimul fiind mai recent descoperit.

In plus, specialistii continua sa descopere noi receptori, iar LiveSvience a scos in evidenta cativa candidati pentru locul al saselea la gusturile de baza.

1. Calciul

Cercetari recente au scos la iveala faptul ca rozatoarele au doi receptori pentru calciu, iar unul dintre acestia a fost gasit si pe limba umana, desi rolul lui in depistarea gustului acestui element chimic nu a fost stabilit inca. Calciul are insa in mod cert un gust, oamenii descriindu-l ca fiind amar si calcaros, chiar si in concentratii mici. In lactate calciul nu se distinge clar din cauza grasimii pe care acestea o contin.

Michael Tordoff, genetician la Monell Chemical Senses Center, crede ca receptorul pentru identificarea gustului acestui element chimic exista pentru a nu consuma calciu in exces.

2. Kokumi

Receptorul pentru calciu s-ar putea sa aiba o legatura cu un alt candidat pentru al saselea gust de baza, numit kokumi, care ar fi o senzatie de gust bogat, care iti "umple gura". Kokumi a fost promovat de aceeasi companie japoneza, Ajinomoto, care a convins lumea cu circa 10 ani in urma ca exista al cincilea gust de baza, umami.

In 2010, cercetatorii de la aceasta companie au publicat o lucrare prin care sugereaza ca anumiti compusi, cum ar fi aminoacidul L-histidina, glutationa din extractul de drojdie si protamina din lichidul seminal al pestilor, substante pe care japonezii si nu numai le mananca, interactioneaza cu receptorul de calciu de pe limba noastra. Iar rezultatul este o amplificare a aromelor deja percepute de gura.

Alimentele calite, gatite putin sau imbatranite ar contine mari niveluri de kokumi.

3. Piquance

Senzatiile care apar in urma consumarii unor alimente picante - arsura, furnicaturi - sunt considerate un gust de baza in unele culturi asiatice si au denumirea piquance, de la un termen francez.

Oamenii de stiinta nu au clasificat insa aceste senzatii ca si gust si asta deoarece compusii care genereaza iuteala, cum ar fi capsaicina din ardeii iuti, au legatura mai degraba strict cu atingerea limbii decat cu receptorii de gust - senzatia de arsura apare si la nivelul ochilor sau nasului, daca aceste organe au contact cu spray cu ardei iute (or la nivelul acestora nu mai poate fi vorba de papile gustative).

4. Senzatia de racoritor

O alta controversa este legata de senzatia de racoritor, care apare de la menta sau produsele mentolate. Potrivit oamenilor de stiinta si in cazul ei este vorba mai mult o pacalire a creierului, fiind activati receptori de atingere, nu de gust.

Atat piquance, cat si aceasta senzatie ajung la creier prin nervul trigemen si nu prin cei trei nervi clasici pentru gust. Dezbaterile in privinta categoriei in care se incadreaza senzatia de racoritor nu sunt insa incheiate.

5. Grasimea

In privinta acesteia cercetatorii inca analizeaza daca limbile noastre pot simti gustul grasimii sau percep doar textura cremoasa a acesteia.

Soarecii pot identifica gustul grasimii si se pare ca si oamenii pot, potrivit unui studiu dat publicitatii in 2010. Conform acestuia, persoanele cu o sensibilitate mai mare la gustul de grasime mananca mai putine alimente grase si au un risc mai mic de a deveni supraponderale, comparativ cu cele care au o sensibilitate redusa la acest gust, de unde si tendinta de a exagera.

6. Dioxidul de carbon

Dizolvat in apa, dioxidul de carbon provoaca efervescenta, iar pana in urma cu ceva timp bauturile acidulate au fost incluse in categoria produselor care activeaza receptorii de atingere, prin acele bule, nu pe cei de gust.

Un studiu realizat in 2009 arata insa ca o anumita enzima, care apare la nivelul celulelor ce simt gustul de acru, detecteaza si dioxidul de carbon, cel putin in cazul soarecilor. Se pare ca aceasta enzima exista si la oameni, in sprijinul acestei idei venind urmatoarea descoperire: alpinistii iau adesea un medicament numit acetazolamida, pentru a evita raul de inaltime. Acest medicament blocheaza activitatea enzimei respective, iar alpinistii care au baut o bere dupa ce au luat acetazolamida au spus ca aceasta este "rasuflata".

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...