Secrete ascunse in ceasca de cafea

De cateva secole, numarul iubitorilor de cafea creste an de an, dupa ce aceasta s-a raspandit cu o rapiditate uimitoare pe aproape intreg globul. Secretul succesului se explica fara indoiala prin aroma ei placuta, gustul amarui, dar si prin reclamele ispititoare cu care producatorii isi ademenesc consumatorii de toate categoriile.

Pentru unii, zatul era mai pretios decat cafeaua

La mijlocul veacului trecut, cand brandurile nu acaparasera inca vitrinele de lux, sortimentele nu abundau, iar cei mai multi isi macinau singuri boabele. Era cunoscuta cafeaua turceasca (cu caimac), cea frantuzeasca (cu o lingurita de coniac), nemteasca (diluata) si cafeaua romaneasca, fierbinte si cu zat mult.

Zatul ascundea in el misterele ghicitului in cafea. Spre deosebire de ghicitul in carti, in bobi, in stele si in palma, practicate de florarese, ghicitul in cafea era o indeletnicire de salon, o specialitate a doamnelor mai cu pretentii.

Urmele enigmatice, lasate de zat pe marginera cescutei, iti prevesteau castig sau paguba, un drum lung, o boala grea, un chilipir sau vreo belea si chiar un musafir la asternut - expresie cam confuza, cu conotatie mai mult de gazduire, decat ceea ce sugereaza astazi asternutul, atat de prozaic.

Curiozitati mai mult sau mai putin cunoscute

Despre cafea se pot spune multe. Merita sa aflam insa cateva ciudatenii, mai putin raspandite, asa cum ni le prezinta portalul kabanik.ru:

1. Olandezii au fost primii europeni care au cultivat cafea. Faptul se petrecea pe insula Jawa, in anul 1696. Acolo a aparut prima plantatie de cafea selectata, cu toate boabele avand acelasi gust si aceeasi aroma.

2. Prima cafenea din lume a fost deschisda la Oxfort, in Anglia, pe la 1650. Peste o jumatate de veac, numai la Londra functionau 2.000 de cafenele.

3. Compozitorii Bach si Beethovon erau mari amatori de cafea. Bach a compus o cantata anume dedicata acestei licori.

4. La inceputul secolului al XVIII-lea, ofiterul de marina francez Gabriel Mathieu de Claix a furat din sera regala Jardin de Paris un arbore de cafea, puiet, pe care l-a dus in insula Martinica. In cinci ani, insula era populata cu 18 milioane de arbori de cafea.

5. Se stie ca scriitorul francez Honore de Balzac consuma 60 de cesti de cafea pe zi, ceea ce ii stimula inspratia artistica. Nu i-au daunat grav sanatatii, stiindu-se ca a atins varsta de 51 de ani - cam cat era speranta la viata in acea vreme.

6. In Londra secolului al XVII-lea, cafenelele erau supranumite "micile universitati", deoarece aici era locul de intrunire si conversatie al intelectualilor capitalei britanice. Intrucat shimburile de pareri deviau adesea pe probleme sociale, regele a dispus inchiderea acestora.

7. In prima parte a secolului al XIX-lea, Brazilia a devenit cel mai mare producator de cafea din lume. De atunci, nimeni n-a reusit sa-i ia locul.

8. Cafeaua a fost adusa in Rusia in 1665 de catre medicul Samuel Collins, care o prescria tarului Alexei Mihailovici ca medicament impotriva guturaiului, gripei si durerilor de cap.

9. In tarile romanesti, cafeaua a ajuns prin filiera turca. In legatura cu prima cafea servita de un roman, cronicarul Ion Neculce povesteste, in "O sama de cuvinte", cazul celui care a gustat respectiva cafea, tocmai la Inalta Poarta. Romanul in cauza era logofatul Tautu, caruia i s-a oferit o cescuta cu bautura.

Nestiind ce-i cafeaua, logofatul a crezut ca-i un fel de tuica, si a dat-o peste cap, dupa obiceiul modovenesc, fara sa stie ca-i fierbinte foc. Nu numai ca s-a oparit, dar se pare ca i-a stropit nitel si pe cei din jur.

Neculce nu da alte amanunte, dar se povesteste ca logofatul ar fi fost pedepsit, intrucat nu se cuvenea sa nu cunoasca protocolul. Pentru pitorescul descrierii, merita sa reproducem cuvintele cronicarului, asa cum au fost ele scrise, in limba de acum doua secole si jumatate:

"Dupa ce au luat Bogdan-Voda domnia, au si trimis pre Tautul logofatul sol la turci, cand au inchinat tara la turci. Si ase vorbascu oamenii, ca l-au pus viziriul de au sedzut inaintea viziriului... si dandu-i cahfe, nu stie cum o va be. Si au inceput a inchina: 'Sa traiasca imparatul si viziriul!'. Si inchinand, au sorbit felegeanul, ca alta bautura".

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...