Cartile de joc: o inventie a diavolului?

Toate lucrurile isi au inceputul lor, obarsia lor, dar vechimea cartilor de joc a ramas pana azi o necunoscuta despre care nu se stie decat ca se pierde departe, in negura timpului.

Legenda spune ca le-a nascocit zeul egiptean Thoth, stramosul scrierii, al aritmeticii si al calendarului, mentioneaza portalul Radioc, amintind si alte ciudatenii legate de cartile de joc si de jocul insusi.

In evul mediu, cabalistii au incercat sa dea primele sensuri mistice insemnelor de pe carti. Astfel, caroul reprezenta parfumul salamandrei. Cupa purta insemnul stihiilor si al relelor prevestiri. Trefla era simbolul bauturilor alcoolice si al relelor provocate de acestea, iar pica mesajul gnomilor, al lumii interlope si al tuturor raufacatorilor aducatori de nenorociri.

Pana in secolul XVII, pe cartile de joc erau reprezentate simple figuri asimetrice. Abia atunci a aparut cartea conventionala unde figurile sunt reprezentate prin doua piepturi omenesti, asezate la extremitati diferite si despartite printr-o diagonala. Aceasta reprezentare dainuieste pana astazi.

Jocul de carti a fost privit diferit in timpul istoriei. Regele Frantei Ludovic al IX-lea, supranumit si "cel Sfant" (1214-1270) a interzis cu desavarsire jocul cu carti. Pedeapsa pentru delincventi era biciuirea.

In lumea catolica, clerul acuza cartile pentru un anumit continut diabolic, socotind ca sunt "lucratura diavolului". Anatemizarea lor s-a acentuat atunci cand Inchizitia a descoperit o pereche de carti in recuzita unei femei acuzata de vrajitorie si farmece.

Petru I, tarul Rusiei, interzicea si el jocul, care insa ulterior a fost nu numai acceptat dar chiar si adoptat la curte de catre Ecaterina a II-a.

Anne de Cleves, Henric al VIII-lea si Maria Antoaneta au considerat ca jocul de carti este o petrecere nobila, care merita practicata in saloanele cele mai distinse din Occident.

Un decret din 1584 al regelui fancez Henic al III-lea de Valois stabilea obligatia ca toate cartile de joc sa fie fabricate dintr-un anumit material, de mare lux. Abaterile erau socotite ca falsuri si pedepsite ca atare.

In provincia Quebec, miza jocului o constituia insasi cartea, care in functie de importanta sa, constituia o valoare. Cu timpul, s-a aplicat chiar un sigiliu oficial pe fiecare carte in parte, ele circuland o perioada ca moneda de schimb.

Intrucat istoria e plina de curiozitati si coincidente, au fost descoperite si in acest domeniu ciudatenii. Astfel, cele 52 de carti dintr-un set reprezinta numarul de saptamani dintr-un an. In plus, daca adunam cele 11 puncte acordate la anumite jocuri valetilor, cele 12 acordate damelor, cele 13 corespunzatoare regilor si un punct corespunzator asilor, obtinem 364.

Adaugand si un punct pentru Jocker, se aduna 365, adica numarul zilelor dintr-un an. Parte din cel de al doilea Jocker permite completarea celei de a 366-a zi a anilor bisecti.

In trecut, marinarilor nu le era permis sa-si ia carti de joc la drum. Se spune ca primii oameni ai lui Columb ramasi in Lumea Noua, plictisindu-se acolo, si-au fabricat singuri carti din coaja de copac. Dar se stie ca au fost casapiti cu totii de bastinasi. Clerul european a judecat ca asta le-a fost pedeapsa.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...