Cat mai e pana la pensia lui Voyager 1, cu 35 de ani de experienta? (Video)

La 35 de ani de cand a parasit Pamantul, Voyager 1 inca isi continua drumul catre stele. In curand isi va lua adio de la sistemul nostru solar si va intra pe un nou taram al spatiului cosmic. Este pentru prima oara cand un obiect construit de om va trece "dincolo".

Poate ca niciun pamantean nu se bucura mai mult decat Ed Stone, savantul in varsta de 76 de ani care a lucrat de la inceput in acest proiect. "Suntem nerabdatori sa iesim si sa vedem ce este dincolo" a spus Stone, informeaza Time.

Cand Voyager 1 si Voyager 2 au fost lansate de NASA, in 1977, nimeni nu putea sa anticipeze cat vor rezista in spatiu. Acum sunt veterane ale istoriei pionieratului explorarii spatiului cosmic si se afla la miliarde de mile distanta de Pamant, dar in directii diferite.

Miercuri, 5 septembrie, se aniverseaza 35 de ani de cand Voyager 1 a fost lansata spre Jupiter si Saturn. In prezent, aceasta zboara spre marginea sistemului nostru solar, invaluita intr-un balon gigant de plasma. Aceasta zona fierbinte si turbulenta este creata de un flux de particule incarcate de la soare.

Dincolo de balonul de plasma se afla o noua frontiera in Calea Lactee - spatiul dintre stele. Dupa ce aceasta va fi strapunsa, oamenii de stiinta se asteapta ca Voyager, iesind din turbulente, sa ajunga in zone ceva mai linistite. Dar nimeni nu poate spune precis cand se va intampla asta. Ceea ce se stie cu siguranta este ca limita care separa sistemul solar si spatiul interstelar este aproape, dar ar putea dura zile, luni sau ani pana cand Voyager va traversa aceasta frontiera.

In momentul de fata Voyager 1 se afla la mai mult de 11 miliarde de mile

(17 702 784 000 km) distanta de soare. Fratele sau geaman, Voyager 2, care si-a aniversat lansarea acum doua saptamani, navigheaza in spatele Soarelui, la 9 miliarde de mile distanta de acesta (14 484 096 000 km).

Fiecare sonda Voyager are 68 de kilobiti de memorie electronica - sunt deci relicve din istoria explorarii spatiului, daca luam in considerare faptul ca cel mai mic iPod, un Nano iPod de 8 gigabiti, este de 100.000 de ori mai puternic. Voyager 1 si Voyager 2 detin la bord un casetofon cu 8 piste de inregistrare, in timp ce navele spatiale actuale folosesc memoria digitala.

Scopul initial al celor doua sonde spatiale Voyager a fost sa inconjoare Jupiter si Saturn. Ele au trimis pe Pamant imagini cu zona rosie de pe Jupiter, care marca o suprafata de presiune anti-cilconica echivalenta cu un uragan terestru, precum si cu inelele stralucitoare ale lui Saturn.

Dar torentul descoperirirlor a continuat: vulcanii care erup pe Io, Luna lui Jupiter, indicii ca s-ar afla un ocean sub suprafata ingetata a Europei (o alta Luna a lui Jupiter) si ploi de metan pe Luna lui Saturn - Titan - toate aceste informatii spectaculoase au fost trimise cu "constinciozitate" de Voyager 1, mesagerul nostru stelar.

Voyager 2 si-a continuat calatoria spre Uranus si Neptun, fiind singura nava spatiala care a zburat in preajma acestor doua planete. Voyager 1 a folosit planeta Saturn in chip de "prastie" pentru a se catapulta spre marginea sistemului solar.

Din cauza ca sondele spatiale se afla atat de departe, dureaza 17 ore pana cand un semnal radio de la Voyager 1 sa fie receptionat pe Pamant, iar de la Voyager 2 aproape 13 ore.

Camerele de luat vederi de la bordul celor doua sonde spatiale au incetat sa functioneze cu mult timp in urma. De dimensiunea unei masini subcompacte si alimentate cu propulsie nucleara, ele au inca cinci instrumente pentru a studia campurile magnetice, razele cosmice si particulele incarcate de la Soare, cunoscute sub numele de vant solar. Cele doua Voyager poarta cu ele discuri placate cu aur, continand salutari in toate limbile, muzica si imagini de pe Pamant, in speranta ca specii inteligente extraterestre le vor descoperi.

Combustibil pana in 2020

Din 2004, Voyager 1 a explorat o zona din balonul de particule solare, unde vantul solar incetineste si se infierbanta din ce in ce mai mult. In ultimele luni, oamenii de stiinta au constatat schimbari care sugereaza ca Voyager 1 se pregateste sa treaca frontiera Caii Lactee.

Cand acest lucru se va intampla, Voyager 1 va fi prima sonda spatiala calatorind printre stele. Observatoare spatiale precum telescoapele Hubble si Spitzer au patruns "cu privirea" dincolo de Sistemul Solar si sunt focusate pe studiul galaxiilor indepartate.

Misiunile Voyager 1 si 2 au costat, in 1977, 983 de milioane de dolari, ceea ce ar echivala in prezent cu 3,7 miliarde de dolari. Se pare ca ar exista combustibil pana in 2020, cand se spera ca Voyager 1 va fi plutind deja de mult timp printre stele, avand astfel ragazul sa adauge uluitoare descoperiri in istoria explorarii temerare a spatiului cosmic.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...