Ziare.com

Craciunul - sarbatoarea familiei cu traditii religioase, obiceiuri populare si superstitii

de Alina Toma
Vineri, 25 Decembrie 2020, ora 07:18

   

Craciunul - sarbatoarea familiei cu traditii religioase, obiceiuri populare si superstitii
Crestinii praznuiesc vineri nasterea lui Iisus Hristos, sarbatoare cu traditii religioase, obiceiuri populare si superstitii.

Nasterea lui Iisus este si cel dintai praznic imparatesc cu data fixa, in ordinea cronologica a vietii Mantuitorului. Aceasta pare a fi cea dintai sarbatoare specific crestina dintre cele ale Mantuitorului, desi nu este tot atat de veche ca Pastile sau Rusaliile, ale caror origini au legatura cu sarbatorile iudaice corespunzatoare.

In unele scrieri despre Nasterea Mantuitorului se arata ca Fecioara Maria trebuia sa-l nasca pe fiul lui Dumnezeu si umbla, insotita de Iosif, din casa in casa in Betleemul Iudeii, la opt kilometri de Ierusalim, rugand oamenii sa-i ofere adapost. Ajunsa la casa batranilor Craciun si Craciunoaie, acestia nu o primesc, iar Maria a intrat in ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile nasterii. Craciunoaia a auzit-o si i s-a facut mila, astfel incat a ajutat-o. Craciun, suparat, i-a taiat batranei mainile. Craciunoaia a umplut, insa, cum a putut, un ceaun cu apa, l-a incalzit si l-a dus sa spele copilul. Maria i-a zis sa incerce apa si, cand a bagat cioturile mainilor, acestea au crescut la loc. In alta varianta a povestii, Maria sufla peste mainile Craciunoaiei si ele cresc la loc.

Nasterea lui Hristos este relatata in Evangheliile apostolilor Matei si Luca. In pofida micilor diferente, amandoi evanghelistii afirma faptul ca Hristos s-a nascut in Betleem si a crescut in Nazaret.

Evanghelistii mentioneaza faptul ca Fecioara Maria l-a nascut pe Hristos intr-o "iesle", fara a spune clar daca locul acesteia era intr-o pestera sau intr-un staul. Pestera ca loc in care a nascut Fecioara Maria a fost mentionata dupa aproximativ un secol, de Sfantul Iustin Martirul si Filosoful, dar si in Protoevanghelia lui Iacov. Aceasta nu este o contrazicere, caci, dupa cum era obiceiul in acea vreme, casele se ridicau in fata pesterilor care se gaseau in zona, astfel incat pestera sa poata fi folosita drept staul pentru animale.

Biserica Nasterii Domnului din Betleem este una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Tara Sfanta, construita de imparateasa Elena in secolul al IV-lea si refacuta de imparatul Justinian cel Mare, in secolul al VI-lea, aceasta fiind unul dintre cele mai importante locuri crestine de inchinare.

Biserica Nasterii Domnului din Tara Sfanta se afla in partea de rasarit a orasului Betleem, la opt kilometri de Ierusalim. Complexul ce o inconjoara, acoperind aproximativ 12.000 de metri patrati, include, in afara de basilica propriu-zisa, o manastire ortodoxa, una catolica si una armeana. De-a lungul timpului, domnitorii romani au facut numeroase danii la aceasta biserica si au sprijinit Locurile Sfinte in vremuri grele.



Manifestari religioase si colinde


Pretutindeni in lume, popoarele crestine, intre care si cel roman, sarbatoresc de secole Nasterea Domnului, Craciunul, la 25 decembrie.

La inceput, praznicul se sarbatorea impreuna cu Boboteaza. Din secolul al IV-lea, cele doua praznice imparatesti se sarbatoresc separat.

Inainte de Nasterea lui Iisus Hristos, perioada aceasta era asociata cu mituri si serbarea pagana a solstitiului de iarna. Prin instituirea sarbatorii Nasterii Domnului, timpul de dupa solstitiul de iarna primeste o semnificatie religioasa.

Craciunul este un cuvant de origine latina care ar insemna, dupa unii filologi, "creation", adica nascut la inceputul erei crestine.

La Nasterea lui Iisus Hristos, Magii de la Rasarit i-au adus daruri ca unui imparat: aur, tamaie si smirna. Astazi, copiii si tinerii vestesc Nasterea Mantuitorului prin colinde si primesc daruri.

In Romania, Craciunul este una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinilor, alaturi de Pasti si Rusalii. In ajunul Craciunului, copiii merg cu colindul pentru a vesti nasterea lui Iisus. Incepand din prima zi de Craciun, copiii umbla cu Steaua.

Originea colindelor, texte rituale dedicate Craciunului si Anului Nou, nu este cunoscuta cu exactitate in istoria romanilor. Copiii merg la colindat, la casele frumos impodobite, cantand "Steaua sus rasare" si "Buna dimineata la Mos Ajun!", dar si alte cantece, fiind rasplatiti de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri si bani.

"Viclieimul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui Iisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, si infruntarea necredintei.

Capra, Turca sau Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Cu aceste datini, tinerii umbla de la Ignat pana in a doua zi de Craciun, iar in unele zone pana in ziua de Sfantul Vasile.

In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei, iar acestia sunt considerati purtatori de noroc si fericire.

In Transilvania, exista obiceiul de a se canta colinde de catre feciori aproape de revarsatul zorilor.

In traditia populara se spune ca, prin aceste colinde, crestinii alunga pustiul din casa, din sate si orase, din tara si din toata lumea.

Traditii, credinte si obiceiuri de Craciun


O emblema a Craciunului este bradul impodobit. Acesta este, insa, o achizitie relativ recenta.

Bradul detine in cultura populara romaneasca mai ales functii funerare: este fie substitutul miresei sau mirelui, in cazul mortii unui tanar "nemiluit" (necasatorit), fie dubletul vegetal al defunctului, "fratele sau cel jurat", despre care se spune in cantecele rituale din Gorj ca a rasarit in munti tocmai odata cu nasterea acestuia.

Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde, pe langa colindele propriu-zise - Steaua, Plugusorul, Sorcova, Vasilica - jocurile cu masti (Turca, Cerbul, Brezaia), teatrul popular, dansurile (caluserii), datinile, superstitii si zicerile cu origine in credinte si mituri stravechi sau crestine.

Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. In unele zone se spune ca cine nu are porc gras de Craciun nu poate considera ca a fost fericit in acel an.

In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pune pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si isi uda gura cu apa.

In unele zone, dupa Craciun nu mai sunt lasati copiii sa mai colinde pentru a nu face bube.

Un alt obicei este acela ca oamenii sa puna bani de argint in apa in care se spala, pentru a avea prosperitate si sanatate in anul care vine.

In ziua de Craciun nu se matura, ci doar a doua zi, iar gunoiul strans trebuie dus la pomi ca sa fie roditori.

In partile Muscelului se crede ca zilele de 24, 25, 26 si 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri, iar cum va fi vremea in acestea, asa vor fi si anotimpurile din anul urmator.

In seara de Craciun, in satele maramuresene se ung cu usturoi vitele si usile de la grajduri, pentru ca spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Tot pentru a alunga spiritele rele, oamenii se ung cu usturoi pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi si pun usturoi la usile si ferestrele caselor.

In unele sate maramuresene se zice ca este blestemata femeia care nu pune de Craciun fata de masa cu ciucalai, pe pereti stergare brodate si pe pat perne cu fete tarcate.

Legat de obiceiurile alimentare, romanii obisnuiesc sa tina post timp de 40 de zile inainte de Craciun, care se incheie dupa Sfanta Liturghie din ziua Nasterii Mantuitorului. Oamenii mananca apoi la masa de Craciun carnatii, caltabos, toba, racituri, sarmalele, facute din porcul taiat in ziua de Ignat (20 decembrie), precum si cozonac.


CITESTE SI:

Adrian Streinu-Cercel paraseste Institutul Matei Bals. Scandalurile in care a fost implicat senatorul in ultimul an

Romprest refuza iar sa ridice gunoiul in Sectorul 1. Clotilde Armand ameninta cu plangeri penale si cu rezilierea contractului
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: NEWS.RO

Articol citit de 3043 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Cum am sarbatorit...?!

Majoritatea oamenilor participă la sărbători fără a le sti adevărata semnificatie, sau avand in centrul atentiei lor cu totul alte probleme.
Unii vorbesc despre “Sărbătorile de iarnă", ca si cum iarna ar fi motivatia…
De regulă sărbătorile isi pierd in timp continutul si semnificatia. Din sărbătoarea Crăciunului, nu putini au rămas doar cu decorativul “Pom de iarnă" sau cu comunistul “Mos Gerilă".
Destui crestini, mai superficiali, au pus in centrul atentiei lor fastul, cadourile, mancărurile, etc. uitand să-si rezerve măcar cateva minute in care să se-ndrepte spre Dumnezeu si să-I multumească de-ndurarea ce-a avut-o fată de fiecare din noi, de ne-a trimes un Mantuitor.
Multi crestini nu mai constientizează scopul venirii Domnului Isus Hristos, cerintele Lui, si nu mai fac din El adevărata bucurie a vietii lor.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor