De cand masuram cu metrul si cu kilogramul

Pana in secolul al XIX-lea, aproape fiecare tara isi folosea sistemul sau de masura. La noi, ajunsese proverbiala ocaua, adesea buna atat la greutati cat si la volume, precum si litra, prajina la suprafete sau versta la distante de drum.

Chiar si astazi unii tehnicieni masoara diametrele in toli, lungimile in coti, iar batranii de la tara isi mai aduc aminte din cand in cand de vechea prajina.

Noul sistem de masura, numit si metric, s-a adoptat neasteptat de tarziu, la 20 mai 1875, cand un numar de 17 state s-au intrunit la Conferinta Intrnationala a Metrului de la Paris, infiintand un Birou International de Masuri si Greutati, de unde a demarat o reglementare respectata si astazi.

Se pune fireasca intrebare: de ce asa tarziu? De ce omenirea care descoperise demult alfabetul si cifrele, care stabilise anii bisecti, cunostea legile universului si ale fizicii, a avut nevoie de atata timp ca sa hotarasca singura cum trebuie masurate proprietatile fizice ale corpurilor? Din trei motive.

Primul era rutina. Oamenii se obisnuisera sa masoare dupa obiceiul din batrani, iar patriotarzii aveau impresia ca prin adoptarea unui sistem de masura universal si, mai ales strain, erau loviti in orgoliul propriu.

Al doilea privea etalonul universal. Se pare ca nu se nascuse omul capabil sa conceapa acel etalon care sa fie recunoscut de toti si care sa nu se modifice in timp. Problema e mai serioasa decat pare, pentru ca, de exemplu, un material din care este confectiont metrul se dilata, modificand dimensiunea.

Astazi, dimensiunea metrului prototip nu se bazeaza pe un etalon fizic, ci pe o dimensiune stabilita de fizicieni: metrul reprezinta distanta parcursa de lumina in timp de 1/299.792.458 dintr-o secunda. Asa ceva nu se putea stabili nici in antichitate, nici in Evul Mediu si nici macar pe timpul lui Newton.

Al treilea era de ordin organizatoric. Nu se incumeta nimeni sa reuneasca statele lumii pentu o asemenea problema socotita minora.

Prima propunere de creare a unui sistem metric universal a fost facuta de Talleyrand la Adunarea Constituanta a Frantei. A carei Frante? A celei republicane. Dar la acea data in Europa dominau monarhiile si niciun monarh n-ar fi admis sa adopte un sistem propus de republicani. Sistemul metric parea ceva antimonarhic.

Totusi, succesul Conferintei Internationale a Metrului a fost rasunator, dar nu universal, cu atat mai mult cu cat propunea etaloane si criterii numai pentru unele masuri, indeosebi lungimile. Romania a aderat la sisem in 1883.

In 1889, se adoptau criterii noi petru metru si kilogram, sistemul primind, in sfarsit, un logo international: MKS, ceea ce simboliza metru, kilogram, secunda. In 1946, sistemul capata o denumire noua, MKSA, respectiv metru, kilogram, secunda si amper, ulterior incluzand toate dimensiunile moderne.

In prezent, aproape intreaga lume foloseste sistemul metric, exceptie facand patru tari, dintre care cele mai de seama sunt Marea Britanie, neconvinsa sa renunte la propriile traditii si cutume, precum si SUA, care considera ca propriul sistem este prea raspandit in tara pentru a-l modifica.

Celelalte doua tari care n-au adoptat sistemul metric din diferite considerente sunt Liberia si statul Myanmar, din sudul Asiei.

In Romania, unitatile de masura sunt standardizate prin standarde proprii STAS, toate aliniate la cele internationale.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...